Cum au fost folosite normele de GDPR pentru a cenzura presa, inclusiv în România

DE Adelina Sahlean | 28.05.2020 - 12:11

La doi ani de la lansarea lor, s-a constatat că normele UE de protecție a datelor sunt abuzate pentru a li se pune botniță jurnaliștilor din Ungaria, România și Slovacia, conform unei cercetări recente, scrie EUobserver, citată de Rador.

SHARE

În Polonia au fost vizate ONG-uri, după ce unul dintre ele a oferit posibilitatea de căutare în baza de date publice a registrului judiciar național. Cunoscute drept Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), normele UE au fost lăudate pentru protecția dreptului la intimitate, dar și pentru promisiunea lor de a impune amenzi usturătoare pentru violarea lor de către marile companii tehnologice și alții.

Însă unele autorități naționale s-au folosit de ele și pentru a intimida și cenzura presa. Printre acestea se numără șefa autorității de protecție a datelor din Slovacia, Soňa Pőtheová. În decembrie ea a amenințat cu o amendă de 10 milioane de euro o publicație de investigații cehă (Investigace.cz) în cazul în care nu și-ar fi dezvăluit sursele anonime.

„Pőtheová a abuzat clar de puterea ei și a hărțuit jurnaliști”, a declarat luni într-un e-mail Beata Balogova, redactor șef al celui mai mare ziar independent din Slovacia, Sme.

Investigace.cz a obținut o filmare cu Marian Kočner, suspectat a fi creierul din spatele asasinării jurnalistului Ján Kuciak. Filmarea îl arată pe Kočner instalând o cameră în biroul fostului procuror general al Slovaciei, Dobroslav Trnka.

Pőtheová a fost somată în aprilie să demisioneze de parlamentul slovac, în urma acestei afaceri. Însă Balogova afirmă că Pőtheová nici n-ar fi trebuit să primească funcția de la bun început, având în vedere că anterior lucrase împreună cu Kočner.

În 2018 autoritatea de protecție a datelor din România a amenințat niște jurnaliști (n.red: cazul Rise Project) cu o amendă de 20 de milioane de euro în caz că nu urmau să-și dezvăluie sursele.

Reporterii descoperiseră legături între Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat aflat la guvernare, și o companie românească implicată în fraude masive. Autoritatea de protecție a datelor din România a pretins că forțarea jurnaliștilor să-și dezvăluie sursele „nu e probabil să violeze secretul profesional al jurnaliștilor”, întrucât sursa informațiilor lor era o valiză.

În Ungaria, pe de altă parte, GDPR a fost folosit pentru a forța subsidiara locală a revistei Forbes să retragă din circulație o ediție care conținea lista celor mai bogați oameni din Ungaria.

Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, un ONG din New York, a declarat că GDPR nu trebuie folosit drept o unealtă împotriva jurnaliștilor.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -