Polițiștii vor putea beneficia de decontarea cheltuielilor legale în procese și vor avea o responsabilitate materială limitată pentru pagubele cauzate unităților unde sunt încadrați.
Cine sunt salariații români care vor fi obligați să se testeze antidrog. N-au voie nici cu alcool
Ministerul Afacerilor Interne a inițiat un proiect de lege care vizează modificarea Legii 360/2002 a statutului polițistului, în sensul alinierii prevederilor care reglementează această profesie la standardele europene.
Mai mult, recentele scandaluri legate de consumul de substanțe stupefiante par să fi influențat inițiatorii acestei propuneri legislative, astfel încât textul acesteia conține o serie de condiții foarte clare privind acceptarea sau continuarea activității în această profesie.
Citește și: Legea ”2 Mai”: Cresc pedepsele pentru traficanții de droguri. ”Nu vor mai scăpa de închisoare!”
Astfel, participarea la examenele de admitere în instituțiile de învățământ ale MAI va fi condiționată de absența în organism a unor substanțe ilegale. Mai mult, noua formă a legii care reglementează profesia de polițist îi va obliga pe aceștia să se supună testelor care indică prezența în organism a alcoolului, drogurilor sau a altor substanțe psihoactive.
În plus, noile prevederi vor obliga polițiștii, în cazul în care refuză să se supună acestor testări, să susțină o evaluare a comportamentului simulat, angajaților MAI revenindu-le această obligație și în cazul în care există suspiciuni de corupție ori încălcări ale normelor referitoare la protecția datelor și informațiilor.
Suspendarea din funcție
Noile prevederi instituie mecanisme temporare de suspendare a polițiștilor, în diverse situații. Astfel, punerea la dispoziție se va face de la data la care testarea preliminară indică prezența în organismul polițistului a unor droguri sau substanțe psihoactive ori de la data la care polițistul refuză să se supună testării preliminare a prezenței în organism a drogurilor sau a substanțelor psihoactive.
Polițistul va fi suspendat din funcție în cazul în care analizele stabilesc prezența în organism a unor droguri sau substanțe psihoactive sau în cazul în care polițistul refuză să se supună recoltării mostrelor biologice, precum și în cazul în care acesta nu susține evaluarea comportamentului simulat.
De asemenea, noile norme vor institui pentru polițiști interdicția ”de a consuma substanțe psihoactive fără prescripție medicală sau droguri ori să se afle sub influența acestora ori a băuturilor alcoolice în timpul serviciului, precum și pe timpul portului uniformei de serviciu sau a armamentului din dotare”, după cum apare în nota de fundamentare a proiectului.
În plus, proiectul prevede o nouă situație de trecere în rezervă atunci când cadrul militar nu a prezentat un certificat medical emis în rețeaua sanitară a instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională care să ateste că în organismul său nu sunt prezente droguri sau substanțe cu efecte psihoactive ori că acestea provin din medicamente administrate pe bază de prescripție medicală sau din medicamente care pot fi administrate legal fără prescripție medicală, în termen de 6 luni de la data suspendării raportului de serviciu sau atunci când cadrul militar nu a susținut, din motive imputabile, evaluarea comportamentului simulat, în termen de 3 luni de la data suspendării raportului de serviciu.
Decontarea onorariilor avocaților, în caz de proces
Polițiștii implicați în procese penale sau civile rezultate în urma săvârșirii unor fapte în timpul serviciului, ori în cadrul unor procese în care au calitatea de persoane vătămate (ca urmare a unei fapte de ultraj) vor putea beneficia de decontarea cheltuielilor de asistență juridică aferente acestor procese.
Conform proiectului, aceste decontări pot fi făcute ”în termen de maximum 3 ani de la efectuarea acestora, în limita unui plafon, care reprezintă valoarea unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat stabilită la data încheierii convenției și care se aplică pentru fiecare proces penal sau civil”.
Răspunderea materială
Referitor la răspunderea materială a polițistului, se vor modifica sau vor fi introduse în Statutul polițistului o serie de dispoziții, în sensul că polițistul va răspunde civil și material pentru pagubele cauzate patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne.
Polițistul va răspunde civil pentru întreaga pagubă, calculată la data constatării acesteia, produsă cu vinovăție patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, prin acțiunile ori inacțiunile sale care nu au legătură cu atribuțiile de serviciu.
Citește și: Doi profesori și alte 6 persoane, arestate preventiv pentru trafic de droguri. Cartelul destructurat
Conform noilor prevederi propuse, polițistul va răspunde material în limita a trei salarii lunare nete, calculate la data constatării pagubei, pentru pagubele cauzate, cu vinovăție, patrimoniului unității sau patrimoniului MAI, potrivit avocatnet.ro.
Partea din pagubă care depășește cuantumul imputabil menționat se scade, conform documentului, din evidența contabilă a unității păgubite. Proiectul prevede și excepții de la această prevedere, astfel încât polițistul nu va răspunde material când pagubele au fost:
-cauzate prin acțiunile ori inacțiunile sale desfășurate în limitele legii;
- generate de riscul normal al serviciului;
- produse din cauze de forță majoră și caz fortuit;
- produse ca urmare a executării dispoziției superiorului ierarhic, caz în care este analizată
- angajarea răspunderii materiale a acestuia;
- produse în situații de legitimă apărare;
- produse în stare de necesitate;
- constatate după împlinirea unui termen de 3 ani de la data producerii lor.
