Termenul limită pentru transmiterea informaţiilor a fost 9 noiembrie 2018, iar cele trei ţări au la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma, în caz contrar cazul putând fi înaintat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Comisia a solicitat aceste informaţii, astfel cum este prevăzut în Directiva privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice (Directiva UE 2016/1148), pentru a evalua coerenţa abordărilor pe care le adoptă diferite state membre atunci când identifică operatorii de servicii esenţiale.
"Avizele motivate de astăzi urmează scrisorilor de punere în întârziere trimise de Comisie celor trei state în iulie 2019. În cazul Belgiei, informaţiile lipsă includ numărul operatorilor din mai multe sectoare critice, cum ar fi energia, transporturile, sănătatea, furnizarea şi distribuţia apei potabile, precum şi informaţii cu privire la pragurile existente pentru identificarea acestora (utilizate în procesul de identificare). Ungaria trebuie să notifice informaţii care lipsesc deocamdată cu privire la operatorii de servicii esenţiale din sectorul transporturilor, iar autorităţile române nu au notificat încă măsurile naţionale care permit identificarea operatorilor, numărul operatorilor de servicii esenţiale şi pragurile utilizate în procesul de identificare", se menţionează în comunicat.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.
