Românii sunt avertizați că supa de sturion pe care dau 50 de lei este făcută din alți pești. Românii sunt înșelați, au descoperit cercetătorii.
O jumătate din caviarul vândut în unele țări est-europene în care sturionii sunt indigeni ar putea fi etichetat în mod fals sau nici măcar nu este caviar, arată un nou studiu publicat luni și revizuit de colegi.
Citește și: Peste 400 de kilograme de pește confiscate în Deltă. Nici sturionii nu au scăpat de furia pescarilor
Analizele genetice și izotopice efectuate de o echipă de experți pe eșantioane din Bulgaria, România, Serbia și Ucraina - țări care se învecinează cu populațiile de sturioni sălbatici rămase în viață - au scos la iveală numeroase dovezi că normele internaționale care impun ca acest caviarul vândut în comerț să provină din sturioni de crescătorie sunt încălcate "în mod activ", potrivit cercetării publicate în revista Current Biology.
Citește și: Sturionii și pescarii, pe cale de dispariție din Dunăre
Ce conține, de fapt, supa de sturion, pe care românii dau 50 de lei porția? Cum sunt înșelați?
Oamenii de știință de la Leibniz-Institut de cercetare zoologică și a vieții sălbatice din Berlin au descoperit că mai mult de o cincime din 149 de mostre de caviar și carne de sturion cumpărate atât online, cât și personal din piețe, magazine, restaurante, baruri și puncte de acvacultură proveneau de la sturioni capturați din mediul sălbatic din toate cele patru țări.
"Cererea persistentă alimentează braconajul și indică faptul că consumatorii nu acceptă pe deplin produsele de acvacultură ca substitut. În plus, caviarul vândut cu încălcarea obligațiilor CITES și ale Uniunii Europene pune sub semnul întrebării eficacitatea controalelor în general și a sistemului de etichetare în special."
S-a constatat că trei dintre mostrele echipei, servite în România într-un fel de mâncare numit "supă de sturion", erau pești pisică și biban de Nil și nu conțineau sturion, scrie yahoo News
Autorii au declarat că amploarea activităților ilegale de braconaj sugerată de constatările lor ar putea indica faptul că vânzătorii locali de fructe de mare se angajează în pescuitul ilegal deoarece veniturile obținute din activități legale sunt insuficiente.
Aceștia au criticat lipsa probabilă a unei aplicări eficiente a legii, fie din cauza faptului că braconajul ilegal este o prioritate scăzută pentru autorități, fie din cauza faptului că acestea nu dispun de instrumentele necesare pentru a depista originea peștelui, chiar dacă ar face investigații.