Cauzele atentatelor cu bombă din România: certuri conjugale, răzbunări între interlopi și teroriști

DE Adrian Costin | Actualizat: 31.05.2021 - 12:29

Uciderea omului de afaceri Ioan Crișan cu ajutorul unui dispozitiv explozibil plasat în mașina sa nu a fost un atentat singular în România.

SHARE

Încă din anii 90 România s-a confruntat cu bombe amplasate în mațini capcană, cauzele atentatelor fiind conflictele între facțiuni teroriste, reglări de conturi între interlopi, dar și afaceri conjugale. 

Citește și: Interlopul Bebino, achitat: Nu el l-a tăiat la gât pe Împușcatu

Până la uciderea omului de afaceri Ioan Crișan, în România au avut loc șapte atentate cu bombă.

1992 - Bomba din Herăstrău 

Cea mai puternică bombă artizanală dezamorsată de pirotehniștii români avea șase kilograme de exploziv plastic C4 și aproximativ 2.000 de bile de oțel de 11 milimetri diametru.

Citește și: Fiul Vioricăi din Clejani: Sunt pui de șmecher, că mama mea e șmecheră. N-ai haine de stat, Pleacă!

Bomba a fost amplasat în portbagajul unui autoturism Citroen parcat pe aleea de acces către restaurantul Pescăruș din parcul Herăstrău si era alimentată de la bateria mașinii și acționată cu o telecomandă radio. Există suspiciuni că dispozitivul a fost creat de către un cetățean de origine iraniană, iar ținta principală era atunci un cetățean irakian.

1995 - Răzbunarea soției infidele

Un dispozitiv exploziv dintr-o mașină capcană a explodat în fața Palatului de Justiție din Suceava ucigând-ul pe polițistul care crezuse că o dezamorsase și rănind alte cinci persoane.  

Totul a pornit de la procesul de divorț dintre soții Adrian și Veta Borș. Căsătoriți în 1986. Acuzând infidelitatea soției, Adrian Borș a cerut divorțul. Cum proprietar în acte pe bunurile familiei era doar bărbatul, Veta Borș pus la cale asasinarea soțului pentru a rămâne cu toată averea: trei autoturisme, o moară, o cârciumă în Praxia, hanul „Dolce Vita” din Boroaia, un apartament și o casă la țară.

În noaptea de 8 spre 9 martie 1995, cu ajutorul Ionelei Pădureț, ospătar la „Dolce Vita”, recidivistul Neculai Pralea a instalat bomba artizanală sub mașina lui Adrian Borș, un Opel Kadett, parcată în fața locuinței acestuia.

Dispozitivul era compus din 200 de grame de dinamită, o capsă electrică și o baterie, toate introduse într-o cutie de dimensiunile 30x15x25 centimetri, prevăzută cu un magnet. Bomba, fixată pe caroserie avea un fir liber, neizolat, lăsat astfel în mod deliberat pentru a produce contactul electric la cel mai mic balans al mașinii.

Adrian Borș a mers o zi întreagă cu mașina, dar bomba nu s-a detonat. Când a parcat la Tribunalul Suceava, el a văzut bomba și a alertat poliția.

Locotenentul major Mihai Alupoae a desfăcut bomba de sub autoturism și crezând că a dezarmat-o a încercat să o transporte la autospeciala echipajului de pirotehniști.

A fost avertizat de un coleg despre firul desprins, a așezat bomba pe carosabil, moment în care s-a produs explozia. Mihai Alupoae a murit pe loc, fiind răniți grav lt.maj. Gheorghe Muraru și cpt. Dan Frăsineanu, și ușor col. Ioan Tcaciuc, subofițerii Ioan Abuhăencei și Constantin Todiraș și ținta atacului, proprietarul autoturismului, Adrian Borș.

Suspecții au fost prinși în doar câteva ore. Veta Borș a fost condamnată la 20 de ani de închisoare, iar ceilalți trei complici au primit închisoare pe viață. Neculai Pralea (33 ani) a fost acuzat de omor calificat și tentativă la omor, Veta Borș (33 ani) de instigare la omor, iar Ionela Pădureț (18 ani) și Vasile Ungureanu, zis Torpilă, au fost acuzați de complicitate la infracțiunea de omor calificat.

1999 - Atentat ratat la benzinăria Istanbul Petrol

Un dispozitiv exploziv fost pus într-o mașină abandonată în benzinăria ''Istanbul Petrol'' din București.  

Ținta ar fi fost proprietarul benzinăriei, un cetățean turc, care a declarat în fata anchetatorilor că “ar fi avut probleme cu PKK pentru că nu și-ar fi plătit la timp taxele datorate organizației”. Explozia ar fi avut efecte devastatoare dacă nu era dezamorsată, având în vedere că se afla într-o benzinărie.

2000 - Un nou atentat PKK

Un dispozitiv exploziv a fost pus sub scaunul șoferului într-o mașină parcată în fața localului “Irish Pub” din Piața Universității din București.

Dispozitiv improvizat, de tip țeavă, cu diametrul de aproximativ opt centimetri, era umplut cu exploziv plastic (Semtex) și telecomandat prin radio .

Există suspiciunea că dispozitivul a fost plasat de către Partidul Muncitorilor din Kurdistan, catalogat drept organizație teroristă Ținta: proprietarul mașinii, un cetățean turc de origine kurdă, rudă a unuia dintre liderii filialei din România a PKK.  

2001 - Grenada din mașina polițistului

Tentativă eșuată de a-l asasina pe ofițerul de poliție Nicolae Lupu de la Biroului Economic Focșani a fost clasată drept act de terorism. O grenadă ofensivă, de producție rusească a fost fixată pe lonjeronul mșinii acestuia cu bandă adezivă. Inelul pârghiei de siguranță a fost legat cu un fir sintetic de una din paletele ventilatorului, astfel încât la pornirea motorului să se declanșeze explozia prin smulgerea cuiului de siguranță. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că inelul de siguranță, făcut dintr-un metal moale, s-a desfăcut. În cauză s-au aflat în primă fază șase suspecți, printre care și doi cetățeni din Republica Moldova, care au fost dați în urmărire generală. Cazul nu a fost soluționat nici până azi. 

2006 - Atentatorul cu butelii

În urma unei monitorizări de doi ani a SRI, autoritățile române l-au capturat pe Florian Ioan Lesch care intenționa să detoneze cu o telecomandă o mașina-capcană în Timișoara. El instalse două butelii cu gaz metan și un telefon mobil la a cărui sonerie era atașat un aprinzător electric de aragaz.

În cursul anchetei post incident s-a stabilit că bomba era funcțională și, în cazul detonării, ar fi provocat distrugeri substanțiale. Florian Ioan Lesch s-a convertit la islam la finalul anilor ́90 și s-a autoradicalizat sub influența internetului. Acesta a promovat în cercul său de relații și pe internet mesaje extremiste și îndemnuri la acțiune împotriva României, motivate de implicarea militară a țării noastre în lupta împotriva terorismului internațional. În 2008, atacatorul a fost condamnat definitiv la 12 ani de închisoare pentru acte de terorism.  

2013 - Reglare de conturi între interlopi

Trei persoane au fost prinse in flagrant în timp ce incercau sa amplasaze un dispozitiv exploziv la Piatra Neamț, sub mașina lui Bogdan Mararu, fratele lui Gheorghiță Mararu, asasinat in noiembrie 2010.  

Interlopul Puiu Mironescu era cel care comandase amplasarea unei bombe artizanale sub mașina rivalului său din Piatra Neamț, Bogdan Mararu.

Bomba era funcțională și foarte periculoasă, au aflat anchetatorii, și avea un kilogram de explozibil cumpărat din străinătate.

A fost nevoie atunci de intervenția pirotehniștilor de la SRI pentru a putea dezamorsa și scoate dispozitivul exploziv de sub mașină.

Puiu Mironescu ar fi oferit suma de 10.000 de euro unor persoane pentru a amplasa această bombă.

Acesta a fost condamnat la 15 ani de închisoare, în 2016.

 

 

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.