"Le-am spus tot ce cred eu că era necesar să le spun (procurorilor - n.r). Am răspuns la toate întrebările. (...) Credeţi-mă că şi eu şi ceilalţi am fi vrut să facem mai mult şi credeţi-mă că am făcut tot ce era omeneşte posibil. (...) Nu am refuzat niciun ajutor (din străinătate - n.r.)", a spus Bănicioiu, la ieşirea din sediul Parchetului General.
La un moment dat, Bănicioiu a fost luat la întrebări de către un supravieţuitor al incendiului, Mihai Grecea, care i-a reproşat faptul că răniţii au fost lăsaţi să moară "ca nişte câini" în spitale.
"De ce ne-aţi lăsat să murim ca nişte câini, atunci, prin spitale? Au fost banii mai importanţi, miza politică?", l-a întrebat Mihai Grecea.
"Nu. Noi am spus din primul moment că asigurăm tot costul tratamentului. Am făcut tot ceea ce era omeneşte posibil. Şi eu şi doctorii. Nu acuzaţi salvatorii. Vorbiţi şi despre oamenii care au fost salvaţi. Eu am încercat să repar. (...) Gândiţi-vă că noi am trimis afară toţi pacienţii atunci, când doctorii au decis. Cine decidea când pleacă pacientul? Medicul. Ministrul nu putea să interfereze în tratamentul medical", i-a răspuns fostul ministru al Sănătăţii.
În noiembrie 2015, la puţin timp după tragedia de la Colectiv, Nicolae Bănicioiu declara că autorităţile române nu au nevoie de ajutor din străinătate pentru a trata răniţii. "Nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noştri pot gestiona situaţia. Din Franţa şi Germania, din foarte multe părţi, am primit astfel de solicitări. (...) Momentan, noi ne descurcăm foarte bine, iar medicii noştri pot face faţă cu brio oricărei situaţii", declara Bănicioiu, ministru al Sănătăţii la acea vreme.
Un an mai târziu, în noiembrie 2016, părinţii victimelor au depus o plângere penală la Parchetul General, în care mai mulţi oficiali guvernamentali şi din sistemul de sănătate erau acuzaţi în legătură cu modul în care au intervenit autorităţile după producerea incendiului în clubul Colectiv.
Ulterior, Parchetul General a deschis un dosar penal in rem pentru ucidere din culpă în formă agravată, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, privind intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului, respectiv privind asistenţa medicală acordată acestor victime, împrejurările legate de posibile infecţii nosocomiale şi de acţiunile ori inacţiunile funcţionarilor publici în legătură cu transferul persoanelor vătămate la unităţi de spital din străinătate.