"Sistemul are nişte reguli foarte simple, este un sistem semi-militarizat. Este o monitorizare, atât din partea celor care operează, cât şi din partea ministerului şi a agenţiei naţionale antigrindină şi toate aceste date sunt stocate şi avem posibilitatea să analizăm după ce s-a întâmplat, cu ani în urmă, tot ceea ce se procesează, comenzile şi efectele lor, astfel încât comenzile de lansare a rachetelor să nu fie haotice şi să nu reducă precipitaţiile", a declarat, joi, Adrian Oros, ministrul Agriculturii, la Digi 24.

Acesta a subliniat că, în afară de judeţul Prahova, nu a mai avut astfel de reclamaţii.

"Dimpotrivă, ieri am fost în judeţul Vrancea, unde, deşi sunt 10 puncte de lansare operaţionale, fermierii au cerut încă opt puncte pentru a se proteja toată suprafaţa judeţului. La fel şi cei din zona Dăbuleni. Strategia ministerului prevede ca în anul 2024 toată suprafaţa agricolă a ţării să beneficieze de sisteme antigrindină", a afirmat Oros.

Oficialul susţine că sistemul este bun şi funcţional: "De când am venit la minister am verificat de nenumărate ori acest lucru".

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a mai spus că toţi cei care vor fi afectaţi de secetă vor primi despăgubiri.

"Avem 1,2 milioane de hectare afectate de secetă. Toţi fermierii vor primi aproximativ 200 de euro pe hectar, în funcţie de cultură şi avem măsuri pentru compensarea efectelor COVID pentru celelalte sectoare din agricultură", a arătat acesta.

Reprezentanţii Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR) au afirmat, miercuri, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES, că sistemul naţional antigrindină, prezentat drept cea mai bună soluţie în vederea stopării fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi, este în realitate total deficitar.

În plus, agricultorii ameninţă cu proteste pentru a arăta că utilizarea acestui sistem în forma actuală provoacă secetă.

"Înaintea perioadei ploioase din acest an, s-a tras cu rachete în norii care se formau spontan, cu încărcătură de precipitaţii. Este clar că nu am avut o evaluare detaliată a situaţiei atmosferice, în prealabil. Se trage şi acum cu rachete la întâmplare, de fiecare dată când se semnalează un front atmosferic cu o posibilă încărcătură de grindină. După tragere, acesta se dispersează brusc, iar ploaia nu se mai formează. Dacă în zona noastră avem astfel de situaţii odată la câteva zile, atunci toate ploile care se formează spontan sunt compromise. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindină, mii de hectare de producţie sunt distruse în fiecare an. Şi asta pentru că toate ploile care scapă de arcul carpatic sau care sunt formate spontan sunt îndepărtate cu rachete, astfel că nu mai ajung în zona de câmpie a judeţului Prahova", a susţinut Adrian Mocanu, vicepreşedintele LAPAR.

La rândul său, Gheorghe Căunei Florescu, preşedinte director general al Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (AASNACP), a afirmat că intervenţiile realizate prin Sistemul Naţional Antigrindină nu produc niciodată secetă, dar unii fermieri urmăresc să cadă grindina pentru a încasa bani de la asigurări, ceea ce este o formă de şmecherie.