Casa Regală marchează, printr-un documentar, publicat luni, pe Facebook, împlinirea a 20 de ani de la revenirea la Palatul Elisabeta.
"În ziua de 18 mai 2001, Regele Mihai şi Regina Ana s-au întors înapoi acasă la Palatul Elisabeta, devenit între timp, prin votul Parlamentului, reşedinţa regelui pe durata vieţii. (...) Regele s-a întors la Palatul Elisabeta pentru a clădi fundaţia irevocabil europeană a României de mâine. Venirea Regelui Mihai la palatul tinereţii lui nu a fost o târzie revanşă a unui om care a avut ca destin Aşteptarea. Prin întoarcerea regelui, Palatul Elisabeta a devenit locul regalităţii de pe harta României de astăzi. Din incinta lui, Familia Regală a început un efort constant, gândit, ca şi viitorul României, pentru douăzeci-treizeci de ani înainte", se explică în documentar.
CITEȘTE ȘI: Americanii au golit conturile hackerilor ruși „Darkside” și le-au închis serverele
Reședința Regelui Mihai
Destinat prin lege, în mai 2001, drept reşedinţă a Regelui Mihai I pe durata vieţii sale, palatul a fost de atunci "un centru activ al reprezentării intereselor fundamentale ale ţării", devenit, anul trecut, sediul Asociaţiei Casa Majestăţii Sale, organizaţie recunoscută de Guvern ca având utilitate publică.
Destinat prin lege, în mai 2001, drept reşedinţă a Regelui Mihai I pe durata vieţii sale, palatul a fost de atunci "un centru activ al reprezentării intereselor fundamentale ale ţării", devenit, anul trecut, sediul Asociaţiei Casa Majestăţii Sale, organizaţie recunoscută de Guvern ca având utilitate publică.
CITEȘTE ȘI: Putin a redus lista cu țări neprietenoase la două, SUA și Republica Cehă, dar le ridică restricțiile
"În ultimele două decenii, la Palatul Elisabeta, au avut loc în fiecare an sute de evenimente oficiale sau publice, reunind mii de oameni, români şi străini, în vederea consolidării ţării şi a renumelui ei. Aici şi-au găsit loc toate generaţiile de români, de la copii de şcoală primară până la veteranii de război. Aici au venit români din oraşele şi comunele ţării, din Basarabia, din ţările învecinate şi din cele îndepărtate. În afară de câteva camere cu destinaţie strict personală, cea mai mare parte a palatului a fost şi este folosită pentru evenimente publice, la fel ca şi grădina", precizează Casa Regală.
Palatul principesei Elisabeta
Sunt amintite vizitele din ultimii 20 ani ale unor şefi de stat republicani şi capete încoronate, sutele de întâlniri cu ambasadori ai ţărilor lumii, seri dedicate promovării economiei româneşti (locale şi naţionale), seri dedicate administraţiilor locale judeţene şi municipale, seri dedicate NATO, UE, Crucii Roşii, activităţilor sociale, medicale, militare, societăţii civile, sportului, educaţiei, culturii şi ştiinţei, Academiei Române şi Academiei Republicii Moldova.
Potrivit Casei Regale, Palatul Elisabeta a fost reşedinţa Principesei Elisabeta a României, prima dintre fiicele Regelui Ferdinand. Ea a dorit să-şi clădească la Bucureşti, alături de Parcul naţional "Regele Carol II" (numit mai târziu "Herăstrău", iar în zilele noastre "Parcul Regele Mihai I") o reşedinţă a cărei realizare a fost încredinţată unui arhitect în vârstă de numai 25 de ani, Corneliu M. Marcu. Lucrarea a început în anul 1936 şi a fost încheiată în anul 1937.
În seara de 23 august 1944, armata germană a bombardat şi distrus "Casa Nouă", reşedinţa suveranului, o clădire modestă cu etaj, din spatele Palatului Regal, pe locul căreia se află astăzi Sala Palatului.
În ziua de 30 decembrie 1947, la ora 15,00, Regele Mihai a fost forţat să-şi semneze abdicarea, într-un salon de la etajul Palatului Elisabeta, o zi mai târziu părăsind palatul cu destinaţia Sinaia.
Din 1948 până în 1989, Palatul Elisabeta a fost ţinut închis un număr de ani, apoi transformat în casă de protocol. Puţini oaspeţi oficiali au locuit, însă, la palat. Un angajat din anii comunişti îşi amintea de cazarea în dormitoarele oficiale a Regelui Juan Carlos I şi a Reginei Sofia ai Spaniei, precum şi a lui Erich Honecker, lider comunist german.
