Prețurile caselor de la perifera Bucureștiului s-au dublat în ultimii 6-7 ani, deși veniturile nu au crescut nici pe departe atât de mult. O casă pe parter, cu 3 camere și living, care costa, la periferie, în zona de sud a Bucureștiului în 2017-2018 suma de 60.000 - 65.000 euro, acum se vinde la 120.00 - 130.000 euro.
Casă Domnești - 140.000 euro
O casă pe parter și etaj cu același număr de camere care se vindea cu suma de 75.000 euro în urmă cu 7 ani, azi e scoasă la vânzarea la prețul de 140.000-15.000 de euro.
150.000 € casa cu 3 camere lângă București, unde ajungi în 2 ore. În 2018 era de 2 ori mai ieftin
Nu ne referim în acest articol la zona de nord a Bucureștiului unde prețurile sunt intangibile. Spre exemplu, la Corbeanca ultimul ansamblu rezidențial scos la vânzare are prețuri de la 299.000 euro plus TVA pentru o casă individuală. Prețurile sunt la fel de mari în zinele Otopeni, Băneasa, Pipera.
Periferia sudică a Bucureștiului este, teoretic, mai ieftină. Ea începe în zona Buftea / Crevedia, continuă cu zona Roșu, Gulia, Chitila, trecere spre Militari, prin Domnești, Clinceni, Măgurele, Domnești.
În aceste zone prețurile caselor s-au dublat în ultimii 7-8 ani. O altă tendință a proprietarilor este aceea de a micșora curțile caselor.
Dacă în 2018 mai găseai celebrul lot de casă de 500 de metri, azi, a devenit obișnuit să ai o curte minusculă de doar 100-150 de metri la o amprentă a vilei de 70 mp contruiți. Astfel, deși casele s-au scumpit, în medie, de la 75.000 euro la 150.000 de euro, lotul de teren și, implicit, curțiile oamenilor s-au înjumătățit.
Casă Berceni - 140.000 euro
Oamenii plătesc dublu pentru o casă față de 2018, dar infrastructura de transport a rămas pe loc
Aproape de oriunde pleci spre București, din zona de sud a periferiei orașului ai nevoie de o oră ca să ajungi la muncă, la un spital sau o școală. Și încă o oră la întoarcere.
Prima mare încercare este aceea de a ajunge la Centura București. Drumurile nu au fost modernizate și nici lărgite. Spre exemplu, contractul pentru lărgirea drumului Târgoviște - București din zona Mogoșoaia a fost semnat în decembrie 2023. În jumătate de an, lucrările nu au început.
Un alt exemplu este Prelungirea Ghencea care ar fluidiza traficul în zona rezidențială Domnești. Deși nu are decât 3 kilometri, artera nu a fost lărgită la 4 benzi. Ea a fost promisă încă din 2013. Va fi finalizată, poate, în 2025.
Citește și: Lărgirea Bulevard Prelungirea Ghencea de 3 km, finalizată cu 10 ani întârziere. Promisă de 3 primari
Toate drumurile care duc din localitățile mai sus amintite spre București intesectează Șoseaua de Centură care este adesea blocată de traficul sufocant. Acesta va dispărea când se va deschide noua Autostradă de Centură. Vestea proastă este că tocmai în partea de sud, Autostrada de Centură are mari întârzieri.
Citește și: Autostrada de Centură a Bucureștiului, inaugurată complet în 2027. Un ciot de 18 km, făcut în 7 ani
Marele hop - Centura Bucureștiului
După ce ai trecut, stând în coloană zeci de minute, de Centura București te așteaptă traficul infernal din București. S-au promis 10 drumuri radiale din oraș spre centură care să îi ajute tocmai pe cei care stau la periferia orașului. În afara publicării unei hărți nu s-a făcut absolut nimic.
Abia anul trecut, s-a atribuit de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti a contractului pentru studiul de fezabilitate aferent Drumului Radial 1-Vest Expres (DR1), care va lega direct localităţile Domneşti şi Ciorogârla de Capitală.
Altfel zis, pentru un drum din 10 se va face studiu de fezabilitate. Probabil, pentru întreg proiectul va trece o eternitate.
Citește și: HARTA celor 10 drumuri radiale ce vor lega Capitala de autostrada de centură: Primul studiu, semnat
Soluțiile: transport în comun și CFR, de evitat
Există posibilitatea de a ajunge înm București cu autobuzul, dar condițiile sunt groanzice. Autobuzele stau în coloană ca orice alt mijloc vehicul. În interior e mizerie și înghesuială foarte mare. Naveta cu autobuzul e exclusă.
Într-un experiment făcut, nu la o oră de vârf, între localitatea Buftea și Romexpo București viteza medie de deplasare a fost de 12 kilometri pe oră.
Atribuţiile Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti au fost transferate, anul acesta, din subordinea Ministerului Transporturilor către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov. Dar transportul public nu s-a schimbat în bine.
Citește și: Fotoreportaj. Transport public: două ore pentru 23 de kilometri din suburbii în Capitală
Naveta cu trenul ar putea fi o alternativă cu o condiție: să ai o gură de metrou lângă locul de muncă. Dacă muncești la guvern, trenul poate fi o alternativă, deoarece din Gara de Nord ajungi în stația Victoriei ușor. Dacă muncești la Romexpo, mai ai de făcut un kilometru pe jos după ce schimbi și metroul.
Desigur, Bucureștiul nu are o centură CFR metropiltană. Adică, o linie CFR care să înconjoare orașul și care să fie folosită preponderent de navetiși.
Newsweek a scris că toate marile metropole din Europa sunt legate de suburbii și de orașele din apropiere de linii rapide de cale ferată. La București, însă, așa-numitele trenuri metropolitate sunt încă un vis, deși în 1948, de pildă, se mergea cu trenul București - Snagov.
Citește și: Trenurile metropolitane, doar un vis în 2024. În 1948, se mergea pe CFR din București la Snagov
Merită să te muți în afara Bucureștiului?
Înaintea unui răspuns tranșant, trebuie să îți faci câteva socoteli. Ar fi ideal dacă ai putea negocia să lucrezi măcar câteva zile pe săptămână de acasă. Pandemia de COVID a arătat că se poate munci chiar mai eficient de acasă.
Prețurile la case au crescut enorm în ultimii 6-7 ani, de aceea e bine să îți faci un calcul la sânge. La care să mai adaugi 1.000 de lei naveta cu mașina (cel puțin până se deschide Autostrada de Centură și centura CFR metropolitană).
Pui toate astea în balanță cu o viață mai liniștită, un aer mai curat, lipsa vecinilor etc și, după ce vii să vezi cartierul de minim 5 ori, la diverse ore din zi și din noapte, iei o decizie.
