Moartea a 216 persoane aflate la bordul navei Mogoșoaia, care s-a scufundat la Galați, în septembrie 1989, a fost mușamalizată de către autoritățile comuniste.
Tragica poveste a navei Mogoșoaia
Tragedia a fost anunțată la trei zile de la producere, în ziarul local. Știrea avea numai 17 rânduri și a fost plasată în pagina de "fapt divers", între rubrica de "informații sportive" și cea a știrilor din "agronomie". Zile în șir zona a fost împânzită de numeroși agenți de miliție și de Securitate.
Aproape de jumătatea lunii septembrie 1989, la rubrica "decese" a ziarului "Viață noua" din Galați au apărut anunțuri cutremurătoare în care familiile făceau cunoscut faptul că "într-un tragic accident" au pierdut una sau mai multe rude.
Citește și: „Blestemul” Titanicului care a captivat generații întregi. 1.500 de morți în nava „de nescufundat”
„Familia Darțu, cu inimile zdrobite de durere, anunță încetarea din viață, într-un tragic accident, a scumpilor… soție, fiică, ginere, nepot."
"Cu regret, soția, fiica, nora anunță dispariția, într-un tragic accident, a celui care a fost Gheorghiță C." Chiar dacă erau date de persoane diferite, anunțurile ascundeau o poveste comună, cutremurătoare: scufundarea "pasagerului" "Mogoșoaia" care făcea curse pe Dunăre între Galați și comuna Grindu.
Zece minute fatale
10 septembrie 1989, Portul Galați. La ora 8.00 nava "Mogoșoaia" urma să plece în cursa spre comuna Grindu, situată la câțiva kilometri în aval de Galați, pe malul tulcean al Dunării.
Capacitatea navei era de 160 de oameni, dar la bord se pare că se aflau 213 pasageri și 9 membri ai echipajului: majoritatea săteni din Grindu, pescari, câțiva docheri și angajați ai portului. Pe Dunăre era ceață, un fenomen obișnuit pentru acea perioadă a anului.
Comadantul Ion Postolache, care avea o vechime de 37 de ani ca navigator, a declanșat operațiunile obișnuite pentru scoaterea vaporului din port cu zece minute mai târziu decât era prevăzut.
Citește și: Povestea insulei Ada Kaleh, paradisul înghițit de Dunăre. Renumită pentru parfumurile din trandafiri
La acea oră convoiul bulgăresc format din împingătorul "Petar Karanicev" și șase barje, cu o lungime totală de 191 de metri, naviga în amonte, spre Portul Ruse. Membrii echipajului – care în noaptea de 9 spre 10 septembrie sărbătoriseră până în zori, cu alcool, ziua națională a Bulgariei – nu au respectat regulile de navigație.
Coliziunea a fost nimicitoare. "Mogoșoaia" a fost lovită în bord de prima pereche de barje din convoi. Nava de pasageri s-a înclinat puternic, a revenit pe linia de plutire, după care s-a înclinat din nou și s-a răsturnat, scufundându-se. Impactul a fost violent, iar contorsionarea infrastructurii metalice a produs un zgomot înfiorător. Nava s-a mai rostogolit de câteva ori pe fundul Dunării, așezându-se în cele din urmă pe chilă.
Galați, strict secret
În catastofă și-au pierdut viața 207 pasageri și cei 9 membri ai echipajului. Aceasta este statistica oficială înscrisă în Dosarul 2.710/1991 judecat la Tribunalul Galați. Dar în septembrie 1989 populația nu a știut cu exactitate numărul celor decedați din cauza secretomaniei impuse de regimul comunist în jurul acestui eveniment.
La mai puțin de o oră de la producerea accidentului, cartierul Bădălan, situat lângă șantierul Naval și Portul Bazinul Nou, a devenit locul unei agitații fără precedent.
Citește și: Misterul celui mai vechi „computer” din lume: Inventat acum 2.000 de ani, afișa mișcarea Universului
Pe străzile pe care de obicei traficul auto era aproape inexistent din cauza caldarâmului nepavat și plin de gropi, acum circulau în mare viteză, într-un du-te-vino care sugera degringolada, zeci de Dacii cu "număr mic" format din trei cifre. Intrase în acțiune Securitatea care trebuia să asigure protecția informativă a zonei.
La operațiune au fost aduși și colegi de-ai lor din județele învecinate, Brăila, Vrancea și Vaslui. Întreg malul Dunării a fost înțesat cu securiști și diverși oameni din Marina Militară, Marina Grănicerească și Procuratură.
Vieți pierdute din cauza unei macarale
De coordonarea întregii activității de scoatere la suprafață a cadavrelor și a navei s-au ocupat, în primele zile de după tragedie, activiști de partid care țineau legătură cu Nicolae Ceaușescu. Cuplul prezidențial s-a aflat în ziua producerii tragediei foarte aproape de Galați. Cei doi și-au petrecut câteva zile de vacanță în vila de la Neptun.
În dimineața de 10 septembrie soții Ceaușescu urmau să plece la Iași, pentru ca miercuri să asiste la deschiderea anului școlar. Deși elicopterul urma să treacă pe deasupra zonei în care s-a produs tragedia, Nicolae Ceaușescu a decis să își continue netulburat drumul.
Citește și: Misterul disparițiilor subite din Triunghiului Bermudelor. Se crede că locul este „poarta spre iad”
Se crede că în primele ore de la producerea accidentului s-ar mai fi putut salva viețile unor eventuali supraviețuitori rămași captivi în compartimentele neinundate ale navei. Pentru succesul unei astfel de operațiuni ar fi fost nevoie de o macara plutitoare de mare capacitate, aflată în dotarea flotei ucrainene.
Doar prin intervenția personală a lui Ceaușescu s-ar fi putut obține în timp util un astfel de utilaj. În ciuda numeroaselor încercări, scafandrii de la unitatea specializată a Marinei Militare UM 2145 de la Mangalia nu au reușit scoaterea epavei. După cinci zile "Mogoșoaia" a fost ridicată la suprafață de specialiștii de la AFDJ.
Vinovații nu au plătit
Responsabil de tragedie a fost comandantul navei bulgare, Gheorghi Petrov Anghelovschi. Arestat în septembrie 1989, a făcut în România două luni de pușcărie. După Revoluție a fost extrădat în Bulgaria, unde nu a mai executat nici o zi de închisoare.
Asta, în condițiile în care în 1993 Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe bulgar la 10 ani de pușcărie. În sentinta definitivă și irevocabilă se precizează că manevra efectuată de către Anghelovschi a dus la scufundarea vasului "Mogoșoaia".
Citește și: Grota cu Aburi, unde dacii cereau ajutor zeilor, singura oază „tropicală” din România: Ce ascunde
Rudele celor dispăruți au primit în 1993 despăgubiri bănești cuprinse între 30.000 și 80.000 de lei. Deși statul bulgar a fost condamnat la plata unor daune către Navrom Galați, armatorul navei "Mogoșoaia", în urma devalorizării leului, despăgubirea a devenit nesemnificativă.
Acțiunea în instanță de reactualizare a pagubelor este îngreunată de Ministerul de Finanțe bulgar, care "inventează" chichițe avocățești pentru a tărăgănă finalizarea procesului.
O cruce, un sicriu și un kil de orez
Imaginea din port, unde familiile erau chemate să își recunoască morții, era greu de suportat. Erau familii în care erau dați dispăruți patru, cinci sau mai mulți membri. Bărbați și femei, tineri și vârstnici, îmbracați în haine de doliu, așteptau în fața Portului Docuri să mai fie adus un transport de cadavre.
Așteptau la rând pentru a fi chemați să recunoască pe cineva din familie ori vreun cunoscut ascuns printre zecile de cadavre. După identificare, erau trimiși într-o alta zonă din port, unde se aflau îngrămădite unele peste altele sute de sicrie și de cruci.
Primeau un sicriu, o cruce, li se mai ofereau – peste "rație" – orez, ulei, pâine, brânză, salam, pentru pomana de înmormântare și apoi erau trimiși acasă.
Pe 10 septembrie se împlinesc 34 de ani de la cea mai mare catastrofă navală românească.
