Pe teritoriul județului Mehedinți, Dunărea își desfășoară cursul pe aproximativ 220 km, de la gura pârâului Poloșeva, în vest, până la vărsarea Drincei, în sudul județului.
Insula Ada Kaleh, paradisul înghițit de Dunăre
Pe această distanță, fluviul își schimbă des direcția, ca urmare a tectonicii și litologiei variate a regiunii. În acest „joc” al schimbării direcției - spun geografii V. Cucu și A. Popova-Cucu - au apărut marile ostroave ale Dunării, ca Ada Kaleh, Ostrovul Șimian (unde s-a mutat cetatea de la Ada-Kaleh), Ostrovul Corbului, Insula Mare, etc.
Ca localizare, insula Ada-Kaleh se găsea între Drobeta Turnu - Severin, 15 km- aval și Orșova, 9 km. -amonte, la câțiva km de marele defileu - Porțile de Fier - unic, de altfel, în Europa prin pitorescul său . Între gurile de vărsare ale râurilor Cerna și Bahna, mai precis în dreptul localității Vârciorova, se mai văd și astăzi, în special pe timpul verii, ieșind din apele bătrânului fluviu - sfidând, parcă spațiul și timpul - mărturii ale unei civilizații... strămutate .
Insula a intrat în vizorul istoricilor încă din Antichitate. Herodot, Pindar, Pliniu cel Bătrân, Cornelius Nepos amintesc în scrierile lor despre ceea ce, mai târziu, va primi denumirea de Ada Kaleh.
Citește și: Misterele uneia dintre cele mai controversate peșteri din România. I se spune Triunghiul Bermudelor
De-a lungul timpului - cronicarii au notat nu mai puțin de 16 nume pentru celebra insulă: Saan, Rușava, Demir Kapu, Carolina, Poarta de Fier, Insula Orșovei, Fortăreața, Ada-I Kebir, Ada Kale... La acestea se adaugă și denumirile mitologice: Erythia, Cyraunis, Continu, Yernis.
Dacii, romanii, românii sau turcii au considerat că Ada-Kaleh-ul le poate asigura un adăpost, un refugiu, un loc de unde puteau observa întreaga zonă – insula constituind în același timp o așezare militară dar și civilă.
Istoria consemnează că în această zonă, de-a lungul Evului Mediu, s-au desfășurat cele mai multe confruntări militare deoarece poziția geografică a insulei Ada-Kaleh și împrejurimile acesteia au constituit în același timp, un liant dar și o stavilă între creștinătate și islamism.
Renașterea insulei
Anul 1885 aduce denumirea oficială a insulei de Ada-Kaleh; astfel, după două secole, rolul și destinul militar, lua sfârșit. De acum soarta și istoria insulei Ada-Kaleh va cunoaște un alt sens.
Începând cu o organizare nouă din punct de vedere administrativ, bazată pe autonomie – istoria acestor locuri a continuat cu o reformă economică ce consta într-o serie de privilegii.
Principalele cheltuieli ale locuitorilor, așa cum reiese din corespondența dintre guvernatorii insulei cu ambasadorii Turciei din Viena – se referă la despăgubiri sau vaccinuri, turcii confruntându- se, în același timp și cu probleme vamale, contrabandă sau comerțul ilicit cu rachiu.
Citește și: Satul din Transilvania, cu peisaje ca din basme, unde localnicii se temeau de uriași. Cum se apărau
În 1904 sultanul Abdul al II-lea a dăruit insulei Ada-Kaleh un covor, lung de 15 m, lat de 9 m, greu de 500 kg, fiind cel mai mare covor din lume.
În 1934, Insula Ada -Kaleh a fost declarată stațiune climaterică, fapt ce a facilitat noi privilegii pentru toată lumea. Cel de-al Doilea Război Mondial îi găsește pe ada-kalezi locuind într-un adevărat orășel, grație dezvoltării economice beneficiind de un iz orientalo-occidental.
Toţi cei care vizitau insula aveau parte de o bucăţică din Turcia, puteau gusta delicatele turceşti (cafeaua, ceaiurile, rahatul), puteau încerca tutunul şi îşi puteau cumpăra diverse bijuterii ori uleiuri.
Insula mai era faimoasă şi pentru creşterea trandafirilor din care se făcea parfum. Ada Kaleh este amintită inclusiv de Herodot, care spune că era „plină de măslini şi de viţă sălbatică“, potrivit adevărul.ro.
Sacrificarea Ada-Kaleh-ului
Regimul comunist a reușit să desființeze învățământul gimnazial de pe insulă iar în 1967 fabrica de țigarete a dat faliment. Insula- spun istoricii – și-a pierdut rangul de comună, devenind sat aparținător de Vârciorova, apoi de Turnu–Severin.
Turcii mai înstăriți se vor confrunta cu confiscarea proprietăților, deportări în Bărăgan începând cu anul 1952, expatrieri condiționate de cedarea către stat a averii.
Exodul se va continua după 1964 când s-a aflat că insula urma să se înece în apele sistemului comunist și ale Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier.
Citește și: Enigma satului din Apuseni unde Soarele răsare de două ori. A impresionat întreaga Europă
Construcția Sistemului Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I, ridicarea barajului și a nivelului apei în lacul de acumulare, cu 18 metri, a impus, începând cu anul 1969, ada-klezilor să părăsească insula; de asemenea, au trebuit să fie strămutate anumite vestigii istorice pe ostrovul Șimian, situată la 10 km - aval de Drobeta Turnu-Severin.
O parte dintre obiectele de cult, piese de port popular și alte obiecte de uz gospodăresc au fost aduse la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu – Severin.
Pentru a evita un scandal de proporții, autoritățile comuniste au adus, pe așa-zis-ul Noul Ada Kaleh părți din cetate, din moschee și din cimitir. Tot aici urmau să fie transbordați până și copacii sau cazematele de lângă cetate.
Din păcate, proiectul nu s-a realizat nici în prezent... Lipsă de fonduri... Noroc că locuitorii de pe Ada-Kaleh au avut posibilitatea să aleagă, totuși unde își vor continua existența... Azi, comunitatea musulmană din județul Mehedinți numără 69 de suflete care, rugându-se zilnic la Alah, speră că vor apuca momentul în care „paradisul lor oriental” va renaște pe ostrovul Șimian, potrivit historia.ro.
