Tradiții și superstiții de Sânpetru de Vară. De ce e numită Sărbătoarea Lupilor? Ce e bine să faci?

DE Eduard Niculescu | 28.06.2025 - 07:10
Tradiții și superstiții de Sânpetru de Vară - Foto: ziarullumina.ro
Tradiții și superstiții de Sânpetru de Vară - Foto: ziarullumina.ro
Tradiții și superstiții de Sânpetru de Vară
Tradiții și superstiții de Sânpetru de Vară

Tradiții și superstiții de Sânpetru de Vară, numită și Sărbătoarea Lupilor. Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt sărbătoriți în fiecare an în data de 29 iunie. Această zi aduce cu sine o serie de obiceiuri populare venite din vechime pe care românii le respectau.

SHARE

De Sânpetru de Vară găsim o serie de tradiții și superstiții care, cândva, erau „literă de lege” pentru români, mai ales din mediul rural. Numită în popor și Sărbătoarea Lupilor, ziua de 29 iunie este cea în care sunt prăznuiți Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, cei considerați „stâlpii Bisericii”.

Tradiții și superstiții de Sânpetru de Vară. De ce e numită Sărbătoarea Lupilor? Ce e bine să faci?

Cei doi apostoli sunt pomeniţi împreună pentru ca ar fi murit în aceeaşi zi, a anului 67, fiind executați pentru apărarea credinței creștine în timpul împăratului roman Nero. Petru a fost crucificat, dar, la solicitarea sa, cu capul în jos, în timp ce lui Pavel i s-a tăiat capul.

De asemenea, datorită rolului major pe care acești doi sfinți, Petru și Pavel, l-au avut în răspândirea creștinismului, Biserica a hotărât ca prăznuirea lor să fie precedată de o perioadă de post.

Postul se stabilește în funcție de data Paștelui și este cunoscut ca Postul de Sânpetru, fiind singurul din an cu număr variabil de zile, în funcție de zona etnografică în care este ținut, conform cimec.ro.

În calendarul popular, Sânpetru de Vară este patron al lupilor, la fel ca „fratele” său, Sânpetru de Iarnă, sărbătorit la mijlocul iernii pastorale, pe 16 ianuarie.

Citește și: Noaptea de Sânziene, când se deschid Cerurile. Tradițiile și superstițiile românilor pe 24 iunie

Odată cu acestă mare sărbătoare a Sfinților Apostoli Petru și Pavel reînvie numeroase tradiții și obiceiuri, păstrate încă în anumite regiuni ale țării.

Astfel, în mai toate zonele țării, în ziua de Sânpetru, credincioșii merg la biserică cu mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt considerați cei doi „stâlpi ai Bisericii” - Foto: doxologia.ro

După slujbă le împart de pomană în memoria celor ce s-au înălțat la ceruri. Prin acest obicei sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel poartă și numele de Moșii de Sânpetru. De asemenea, tot în această zi se tămâiază mormintele.

Se mai povestește că de Sânpetru, pe la miezul nopții, cerul se va deschide și Sfântul Petru ar putea fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.

Citește și: Ce este interzis să faci în ziua de vineri ca să nu ai ghinion. Tradiția respectată de femei

Sânpetru de vară indică și miezul verii agrare sau perioada secerișului. Sfântul Petru este cunoscut și ca patronul agriculturii sau răspunzătorul de recolte. Acum este un bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.

Tradiții și superstiții de Sânpetru:

  • Dacă tună sau fulgeră nucile şi alunele vor avea viermi;
  • Lupul se zice că e câinele sfântului Petru şi unde-i porunceşte el, acolo face pradă;
  • Când se strâng mai mulţi lupi la un loc, și urlă, se zice că se roagă lui Sf. Petru să li rânduiască pradă;
  • Ca să fie feriți de grindină, sătenii serbează și cele două zile care urmează după prăznuirea Apostolilor Petru și Pavel;
  • Pentru ca albinele să treacă pe la alți stupi străini și să fure mierea acestora, se punea în fața urdinișului o piele de lup răsucită sau un gâtlej al aceluiași animal prin care insectele erau obligate să treacă; 
  • În această zi, femeile dau ocol lanurilor de grâu, dezbrăcate complet, pentru ca vrăbiile să nu mai vadă spicele și să mănânce boabele din ele;
  • Cucul cântă numai până în ziua de Sâmpetru deoarece cucul i-a furat calul și Sf. Petru umblă să îi ceară socoteală;
  • În Gorj există credința că nimeni nu trebuie să mănânce fruct nou, legumă sau zarzavat, până nu dă mai întâi de pomană, însoțind dania cu vorbele „Doamne-ajută!”;
  • Pentru a fi ferit de cele rele, în ziua de Sânpetru poartă usturoi și pelin în buzunare ;
  • Sfântul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca cu tunete și grindină peste culturi;
  • Nu este bine să scuturi merii înainte de 29 iunie, căci poate cădea cu grindină peste holde;
    Pentru a nu se înmulți pistruii și petele de pe față, fetele se spală cu apă la miezul nopții de Sânpetru, când vor cânta cocoșii;
  • Femeile nu ar trebui sa mănânce mere până în această zi, pentru a se feri de boli.

Pe vremuri în prima duminică după Sfinții Apostoli Petru și Pavel se ținea și Târgul de fete în ținutul Muntelui Găina, din Munții Apuseni, potrivit traditii-superstitii.ro.

Citește și: Legenda lacului din România unde noaptea se strâng ielele. Apa lui nu îngheață niciodată

Odată cu introducerea calendarului gregorian în stil nou acesta tradiție are acum loc în cea mai apropiată duminică dedicată Sfântului Ilie.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te