Actrița a fost căsătorită timp de 42 de ani cu actorul Traian Stănescu care i-a fost prieten devotat înainte de mariaj.
N-a fost dragoste la prima vedere, cum se întâmplă de multe ori în lumea artistică, dar s-a dovedit că formula lor a fost mai convingătoare. Ilinca Tomoroveanu și Traian Stanescu s-au cunoscut cu mulți ani în urma și, la început, erau doar prieteni. Iubirea lor s-a născut tocmai din revelația că au multe lucruri în comun. Treptat, a apărut o fascinație între ei și de-aici până la dragoste n-a mai fost decât un pas.
Citește și: FOTO Actrița Tatiana Iekel despre soțul Florin Piersic: „Nu a fost iubirea vieții mele. Era un crai”
Au fost colegi de teatru, au avut prieteni comuni, s-au tot întâlnit în diverse cercuri, stăteau în același cartier și, urmare a tuturor acestor coincidențe, s-au îndrăgostit aproape brusc, deși după o lunga prietenie. Senzația în sine a survenit subit, a fost o pasiune care s-a aprins deodată, pe terenul unei amiciții de substanță.
Actrita Ilinca Tomoroveanu a lucrat, încă din ultimul an de facultate, pe scena Teatrului Național București, pe care nu l-a părăsit, de fapt, niciodată. S-au căsătorit în 1977. Prietenia care i-a adunat la început i-a ghidat toată viața. Traian Stănescu a fost și director al Teatrului Național. Se sfătuiau și aproape că nu luau nicio decizie fără să se consulte, arată Revista Tango.
Citește și: Orfană și crescută de călugărițe, Sanda Toma a rămas văduvă la 50 de ani. „Nu aș schimba nimic”
Cine a fost Ilinca
A studiat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, şi a debutat în cinematografie în anul 1960, în filmul „Mândrie”.
De asemenea, a interpretat roluri şi în „Dragoste lungă de-o seară", „La porţile pământului", „Runda 6", „Frumoasele vacanţe", „Războiul Domniţelor", „Pentru că se iubesc", „Dincolo de orizont", „De-aş fi Peter Pan".
De-a lungul carierei, a deţinut roluri importante din dramaturgia românească, în piese scrise de Horia Lovinescu, Eugen Barbu, Paul Everac, Tudor Popovici, Delavarancea şi Mihail Sorbu, dar şi din cea clasică şi modernă universală, în piese semnate de Lope de Vega, Victor Hugo, F. M. Dostoievski, Tolstoi, Alfred de Musset, Jean Anouilh.
Doamna ILINCA TOMOROVEANU, actriță de prim rang a teatrului românesc, Director Artistic al Teatrului Național I.L.Caragiale din București a părăsit scena vieții in data de 2 mai 2019, dar și scena teatrului, căreia i s-a dăruit mai bine de jumătate de veac.
Avea 77 de ani, iar în ultima vreme nu a mai apărut pe scenă din cauza problemelor de sănătate.
Ultimul rol interpretat a fost în ”Avalanșa”, spectacol regizat de Radu Afrim, în 2010. Absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică București, promoția 1964, clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar, Ilinca Tomoroveanu a avut roluri memorabile în teatru, film și televiziune.
A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor (2004) și a fost numită Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor (2012).
Moștenirea lui Goga
Prin testament, Octavian Goga, fost premier între 28 decembrie 1937 şi 11 februarie 1938, i-a lăsat toată averea Veturiei după moartea lui din 7 mai 1938.
Iată ce scria Goga în testament: „Dacă s-ar întâmpla să mor, doresc să se ştie câteva dorinţe ale mele de care să se ţină seamă. 1) Să fiu îngropat în Ciucea, în grădină. Să slujască un preot de la ţară, fără nicio ceremonie deosebită. Rog pe nevasta mea să facă o criptă unde să fiu aşezat la odihnă şi unde să vie şi ea când o închide ochii.
2) Toată averea rămâne Veturiei. O rog să ţie seama de copiii Claudiei şi ai lui Jeni. Casa de la Ciucea să nu poată fi înstrăinată.
Ciucea, 27 mai 1928”.
În 1966, văduva lui Goga a donat totul statului român. Veturia nu a ținut cont că acea casă să nu fie înstrăinată și nici nu s-a îngrijit de urmașii poetului.
Din 2005, o parte din urmașii lui Octavian Goga, au fost în proces cu statul român pentru bunurile familiei. Ilinca nu a fost parte în acest proces.
În octombrie 2015, moștenitorii au obținut la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anularea actului de donaţie făcut de soţia marelui poet prin care a transferat dreptul de proprietate asupra bunurilor de la Ciucea în favoarea statului român, arată sursa citată. Ulterior, a fost deschis un alt proces în baza Legii 10/2001, cerându-se restituirea integrală a bunurilor Veturiei Goga, pe care aceasta le-a moştenit de la Octavian Goga. Consiliul Judeţean Cluj a câştigat acest proces.
Mircea Goga este un filolog român, istoric literar, traducător și profesor universitar. A predat la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar din 1999 la Universitatea Sorbona din Paris. Este strănepotul poetului Octavian Goga.
Mircea Goga a dezvăluit în cartea „Veturia, privighetoarea lui Hitler” că mariajul Veturiei cu Octavian Goga a fost cu scopul unei misiuni încredinţate ei de către Serviciile Secrete Germane. Din 1914, ea a fost recrutată ca agentă la Bayreuth, unde cânta operele lui Wagner. Tot el lansează în aceeaşi carte ipoteza că Octavian Goga ar fi fost de fapt asasinat.
Pe 14 mai 1938, Octavian Goga a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, ulterior fiind reînhumat la Ciucea, unde îşi doarme somnul de veci şi Veturia Goga
