Ziua Națională a Ungariei are legătură cu Sf. Ștefan, dar nu cel din calendarul ortodox, sărbătorit de români pe 27 decembrie. Dar coincidența de nume dintre două personaje istorice majore face ca numeroși oameni să fie derutați de acest lucru. Care este, de fapt, situația în această privință?
De ce Ziua Națională a Ungariei nu are legătură cu Sf. Ștefan sărbătorit de români? Ce reprezintă?
Toți credincioșii ortodocși din România știu că Sf. Ștefan, primul diacon și martir al Bisericii, este prăznuit pe 27 decembrie, în a treia zi după Nașterea Domnului.
Numele este de origine grecească - Stephanos - și înseamnă „coroană”, „ghirlandă”, „cunună”, cea cu care erau încununati învingătorii de la Jocurile Olimpice antice.
Născut în anul 1 d.Hr., în Grecia, el a fost, conform Faptelor Apostolilor un diacon iudeu din Ierusalim, considerat drept primul mucenic sau martir creștin condamnat la moarte de autorități.
Citește și: Primarul Budapestei vorbeşte despre trauma Trianon, când Ungaria a pierdut Transilvania
Potrivit Noului Testament, Sfântul Ștefan a fost unul dintre cei șapte bărbați „plini de Duh Sfânt și de înțelepciune”, aleși de către Apostoli pentru a îndeplini calitatea de diaconi.
Ștefan a fost unul din ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni și care au asistat direct la faptele sale.
Datorită credinței sale profunde și puterii sale de a săvârși minuni și semne, Sfântul Ștefan a fost numit și arhidiacon, treapta superioară celei de diacon.
Sfântul Ștefan s-a arătat un apărător al credinței adevărate cu privire la persoană lui Hristos, mărturisind că acesta este Fiul lui Dumnezeu, care S-a născut, a murit, a înviat și s-a înălțat la ceruri pentru mântuirea noastră.
Astfel, în anul 36 d.Hr., el a fost acuzat că a adus blasfemie lui Moise și lui Dumnezeu, potrivit crestinortodox.ro.
Regele Ștefan I, întemeietorul Regatului Ungariei - Foto: arhiva
Atunci când marele preot Caiafa l-a întrebat dacă cele ce se mărturisesc despre el sunt adevărate, Sfântul Ștefan a rostit o lungă cuvântare în care a arătat că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de profeți și că iudeii sunt vinovați pentru uciderea lui.
Furioși, evreii au cerut lapidarea sa, omorârea cu pietre. În timpul execuției, sfântul s-a rugat pentru asasinii săi, murind în chip de martir întru credința în Iisus Hristos.
Moaștele sale au fost descoperite în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o triplă viziune despre locul în care acestea se aflau îngropate.
Când i s-au descoperit moaștele, pe mormântul sau scria „chiliel”, care în limba ebraică înseamnă „cunună”, pentru că într-adevăr el a luat, cel dintâi dintre creștini, cununa muceniciei.
Ziua Națională a Ungariei, pe 20 august
Dar sfântul din calendarul ortodox, care e prăznuit tot pe 27 decembrie și de greco-catolicii din România, nu are legătură cu Sfântul Ștefan sărbătorit de unguri pe 20 august, ziua națională a țării vecine ci cu primul rege al Regatului Ungariei.
Trebuie spus că Ungaria are trei sărbători naționale: pe 15 martie, maghiarii aniversează Revoluția din 1848-1849, 20 august este sărbătoarea Sfântului Rege Ștefan I, întemeietorul Regatului Ungariei și 23 octombrie, când se comemorează Revoluția din 1956.
În urma deciziei Parlamentului de la Budapesta, din 1991, Ziua Națională este sărbătorită pe 20 august. dată legată de regele Ștefan I. Dar cine a fost acesta?
Ștefan I al Ungariei, pe numele iniţial Vajk, s-a născut în anul 957 la Esztergom, fiind fiul lui Géza, ducele Principatului Ungar din Dinastia Arpadiană și al Saroltei, fata voievodului transilvănean Gyula.
După moartea lui Géza a izbucnit un conflict pentru succesiune între Vajk și Koppány, rudă cu Géza, în urma căruia primul iese învingător şi cu sprijinul unor domnitori germani (Koppány a fost ucis de către căpitanul german Vecelin).
Citește și: Cu rachete antiaeriene de 6.000.000.000$ România va apăra și Bulgaria sau Ungaria
În anul 1000, Vajk este creştinat, primind numele de Ştefan. A cerut recunoaştere Papei Silvestru al II-lea, subliniind astfel independența și importanța papalității.
Conducătorul Sfântului Scaun i-a trimis o coroană de aur cu nestemate, pentru ca în ianuarie 1001 să-i expedieze o scrisoare de binecuvântare, prin care îl recunoștea oficial ca rege creștin al Ungariei, conform rador.ro.
Între anii 997-1006 Ștefan a reușit să unească în jurul său întregul popor maghiar, iar după consumarea unor conflicte interne violente, după anul 1028, Ștefan devine rege pentru toată populația țării, prima capitală a regelui fiind Székesfehervár.
Ștefan a adus în Ungaria principiile de viață occidentală și creștină, iar legile sale au pus accent pe întărirea creștinismului (fiind obligatorie prezența la slujbele de duminică), asigurarea drepturilor proprietarilor de pământuri, pedepsirea acțiunilor violente şi a încălcării proprietăților, perceperea de taxe şi dobânzi.
Ştefan I a murit la 15 august 1038, la reședința regală de la Szekesfehervar. A fost canonizat în 1083, iar de atunci s-a sărbătorit ziua de 20 august drept Ziua Sfântului Ştefan.
Citește și: România a blocat vânzarea la licitație a tabloului „Sfântul Sebastian”, parte din patrimoniu
După Al Doilea Război Mondial, regimul comunist a abolit Ziua Sfântului Ștefan, astfel că, începând din 20 august 1950, s-a sărbătorit Ziua Constituției, iar ceva mai târziu, Sărbătoarea recoltei.
După schimbarea regimului și alegerile libere din anul 1990, în ziua de 20 august s-a sărbătorit, din nou, oficial, Sfântul Ștefan, ca Zi Naţională a Ungariei.
