Distanța dintre Pământ și Soare e maximă în timpul verii și, totuși acesta e anotimpul cel mai fierbinte din an. În luna iulie, mai precis pe 3 iulie, planeta noastră a ajuns la distanța maximă față de astrul zilei, adică la 152.087.738 km.
Este o distanță cu aproape 5 milioane de kilometri mai mare decât cea mai mică posibilă între cele două corpuri cerești, minimă care se înregistrează iarna, în fiecare lună ianuarie.
De ce vara e cald, deși distanța dintre Pământ și Soare e maximă? Factorul ce determină fenomenul
Intuitiv, ne-am gândi că apropierea de Soare ar trebui să însemne mai multă căldură și depărtarea să aducă frig. La prima vedere, pare un paradox ceea ce se întâmplă/
Totuși, realitatea este mult mai diferită, iar mecanismele care determină anotimpurile depind de cu totul alți factori.
Citește și: Cât de cald poate deveni Pământul? Istoria climatică a planetei oferă indicii. Ne place însă frigul
Pământul se deplasează în jurul Soarelui pe o orbită aproape circulară, dar ușor eliptică. Această excentricitate (deviația față de o orbită perfect circulară) face ca în fiecare an Terra să se afle, la un moment dat, la cea mai apropiată distanță de Soare, numită periheliu, și la alt moment, la cea mai îndepărtată distanță, numită afeliu.
La afeliu, care e vara, Soarele se află în acel moment la 152.087.738 km de Pământul nostru, distanță măsurată de la centru la centru între cele două copruri cerești.
În schimb, la periheliu, care e iarna, la început de ianuarie, distanța Pământ-Soare atinge minimul său, cu 5 milioane de km mai puțin decât la afeliu, circa 147 milioane de km.
Cu alte cuvinte, vara suntem cu 16,62 secunde-lumină mai departe de steaua noastră locală decât la periheliu, în ianuarie, potrivit space.com.
În luna iulie, Pământul se află la cea mai mare distanță față de Soare - Foto: Freepik (cu rol ilustrativ)
Totuși, de ce e mai cald când suntem mai departe de Soare și mai frig tocmai când ne apropiem mai mult de el?
Probabil nu este o surpriză că, dacă întrebați oamenii în ce lună a anului cred că Pământul este cel mai aproape de Soare, cei mai mulți ar răspunde că suntem cel mai aproape în iunie, iulie sau august.
Dar vremea caldă nu are nicio legătură cu distanța noastră față de Soare. Factorul determinant este înclinația planetei, așa numita înclinație axială.
Citește și: Luna iunie a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa de Vest
Datorită înclinării axei Pământului cu 23,5 grade, Soarele se află deasupra orizontului pentru perioade diferite de timp în diferite anotimpuri. Înclinarea determină dacă razele soarelui ne lovesc într-un unghi mic - mai razant - sau mai direct.
La latitudinile din emisfera nordică, razele mai directe de la solstițiul de vară din 20 iunie aduc de trei ori mai multă căldură decât razele mai piezișe de la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.
Căldura primită de orice regiune depinde de durata zilei și de unghiul soarelui deasupra orizontului. De aici provin diferențele notabile de temperatură înregistrate în diferite părți ale lumii.
De fapt, aceasta este și adevărata cauză a anotimpurilor: înclinarea axei Pământului față de planul orbitei sale.
Citește și: Cea mai puternică explozie solară a anului a lovit Pământul. Ce e mai rău va veni săptămâna viitoare
Atunci când emisfera nordică este înclinată spre Soare, între solstițiul de vară (21 iunie) și echinocțiul de toamnă (23 septembrie), aceasta primește raze solare mult mai directe,
un aport energetic zilnic mult mai mare și are zile mult mai lungi.
În același timp, emisfera sudică primește raze oblice și are iarnă australă. Invers, în decembrie-ianuarie-februarie, când Pământul este de fapt cel mai aproape de Soare, emisfera nordică are iarnă, iar cea emisfera sudică – vară.
