De ce se amărăsc castraveții din grădină dacă calci pe rugi? Mit sau adevăr că sunt stresați? Ce se întâmplă cu ei în grădină și care e adevărul real?
De ce se amărăsc castraveții din grădină dacă calci pe rugi? Mit sau adevăr că sunt stresați?
Printre sfaturile transmise din generație în generație, unul dintre cele mai cunoscute spune așa: „Nu călca pe rugul de la castraveți, că se amăresc!” Este o avertizare pe care o auzim din copilărie, de la bunici sau vecini pricepuți în ale grădinăritului. Dar cât adevăr se ascunde în această zicală? E pură superstiție sau are un sâmbure de realitate?
Răspunsul, ca în multe povești din natură, este undeva la mijloc – între observație populară și explicație științifică.
Castraveții fac parte din familia cucurbitaceelor și sunt plante sensibile la stres – fie el termic, hidric sau mecanic. Atunci când calci pe rugul (adică pe tulpina sau vrejul principal), plantele pot resimți acest gest ca pe un factor de stres. Frunzele se pot rupe, circulația sevei poate fi afectată, iar în cazuri extreme, planta își va activa mecanismele de apărare.
Printre aceste reacții de autoapărare se numără și producerea excesivă de cucurbitacine, niște compuși naturali cu gust amar. În mod normal, castraveții conțin cantități extrem de mici din aceste substanțe, tocmai pentru a fi gustoși și plăcuți. Dar în situații de stres (secetă, temperaturi ridicate, daune mecanice – cum ar fi călcatul pe rug), planta poate produce mai multe cucurbitacine în frunze, tulpină și chiar în fruct.
Se amărăsc sau nu castraveții dacă calci pe rug?
Așadar, da: există o explicație științifică pentru acest sfat tradițional. Călcatul pe rugul de castraveți poate stresa planta și, în anumite condiții, poate duce la un gust amar al fructelor. Nu în toate cazurile, și nu imediat – dar este o posibilitate reală, mai ales în combinație cu alți factori de stres.
Pe de altă parte, trebuie spus că nu orice castravete amar a fost neapărat „călcat”. Gustul amar poate apărea și din alte cauze:
Udarea neregulată (prea multă sau prea puțină apă), Temperaturi extreme, Îngrășăminte necorespunzătoare, Stres de transplantare sau secetă prelungită.
Citește și: Alimentele care te protejează de cancerul de colon. Creștere alarmantă a cazurilor la tineri
Mai mult, soiurile moderne de castraveți au fost selecționate tocmai pentru a avea un conținut scăzut de cucurbitacine, tocmai ca să nu se amărască ușor. Totuși, în grădinile tradiționale, unde se folosesc adesea soiuri vechi, rustice, acest risc rămâne prezent.
În concluzie, chiar dacă pare un simplu mit rural, zicala „nu călca pe rugul de la castraveți” are un sâmbure de adevăr. Nu e magie, ci pură biologie. Castravetele este o plantă sensibilă, iar grădinarul atent știe să o respecte și să o protejeze – cu pași ușori, grijă și drag de natură.
