Înălțarea Domnului este sărbătorită, în fiecare an, la fix 40 de zile de la Înviere. Nu are o dată fixă, tocmai pentru că depinde de cea stabilită pentru Paște, la fel de schimbătoare, an de an.
În popor sărbătoarea se mai numește și Ispas ori „Joia iepelor”, pornind de la legende transformate, de-a lungul timpului, în tradiții. În 2025, Înălțarea se prăznuiește joi, 29 mai.
De ce Înălțarea Domnului se numește și Ispas? Controversata urare din această zi de sărbătoare
La 40 de zile de la Înviere Iisus Hristos s-a înălțat la ceruri, în timp ce își binecuvânta ucenicii pe Muntele Măslinilor, pentru a sta la dreapta Tatălui.
Din Sfânta Scriptură, în Evanghelia după Luca (capitolul 24, versetul 51), aflăm că Mântuitorul și-a ridicat mâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iar pe când îi binecuvânta s-a înălțat la cer, în timp ce un nor l-a făcut nevăzut pentru ochii lor.
Citește și: Cum apare Lumina de Paște în Biserica Sf. Mormânt? Care este ritualul Patriarhului Ierusalimului?
Se mai spune în Biblie că, în acel moment, Hristos şi-a profeţit revenirea şi i-a încredinţat pe Apostoli că îl va trimite pe Duhul Sfânt, ceea ce a şi făcut peste zece zile, adică de Rusalii, sărbătoare numită și Cincizecime, care anul acesta va fi duminică, 8 iunie.
Tot în această zi, în bisericile de pe tot întinsul țării, sunt pomeniți eroii căzuți pe câmpurile de luptă, ca urmare a unei hotărâri a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin care se stabilea ca ziua Înălţării Domnului să fie considerată Ziua Eroilor, conform cultura.ro.
În popor, Înălțarea Domnului mai poartă numele și de Ispas, un cioban bun la suflet care, ascuns după niște pietre, a fost martor al evenimentului, alături de Apostoli.
Pentru că era un om bun şi vesel, oamenii înceară în această zi de sărbătoare să fie bine dispuşi şi să nu-şi caute motive de supărare.
Înălțarea Domnului e sărbătorită întotdeauna la 40 de zile după Înviere - Foto: ziarullumina.ro
Un alt nume regăsit în tradiția populară pentru Înălțare este cel de „Joia iepelor” sau „Paștele cailor”.
Motivul ține de o legendă conform căreia atunci când Maica Domnului l-a născut pe Hristos, în ieslea grajdului din Bethleem, animalele au luat şi ele parte la eveniment.
Citește și: Misterul năframei Sfintei Veronica, prima imagine a lui Hristos din istorie. De ce e controversată?
Dar pe cât de cuminţi erau boii şi oile, pe atât de gălăgioşi erau caii. Mâhnită că pruncul nu avea linişte din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus să nu se sature de mâncare decât o dată în an, la Înălţarea Domnului, scrie rador.ro.
Înălțarea Domnului, la 40 de zile după sărbătoarea Paștelui
Astfel, în ziua în care caii „îşi prăznuiesc” Paştele, pentru un ceas, ei se satură de păscut. Este ziua în care oamenii își aduc bidivii în fața preoților din localitate, pentru a fi binecuvântați, obicei care se mai păstrează și azi în unele comunități din România.
În această zi, în mod tradițional, creștinii se salută cu urarea „Hristos s-a înălțat!” și „Adevărat s-a înălțat!”. Dar unii teologi și înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române consideră această urare nepotrivită.
Citește și: Unde se află Lancea Destinului, cu care Longinus l-a străpuns pe Isus Hristos ? Menționată în Biblie
Astfel, IPS Bartolomeu Anania (1921 - 2011), fostul Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, afirma că noi folosim acest salut fie din neștiință, fie din exces de evlavie, deoarece el nu este atestat de Biserică, potrivit crestinortodox.ro.
El adăuga că noi sărbătorim Pastile cu urarea „Hristos a înviat!”, la care ni se răspunde cu confirmarea „Adevărat, a înviat!”, pentru că Învierea nu a avut martori, ea fiind receptată inițial cu îndoieli și necredință.
În schimb, Înălțarea Domnului a avut martori, deoarece ucenicii s-au întors în Ierusalim "cu bucurie mare". Din acest motiv în cărțile bisericeștide slujbe, pentru Înălțare, nu există o salutare similară cu aceea de la Sfintele Paști.
Citește și: Ce să faci de Sfinții Petru și Pavel ca să îți meargă bine tot anul.Trebuie să respecți datina
Pentru Înălțare, gospodarii pregătesc aceleași bucate ca la Paște. Ouăle roșii, cozonacul și pasca nu lipsesc de pe masa tradițională la care se reunește întreaga familie, după slujba bisericească. După această zi, nu se mai mănâncă ouă roșii sau pască, până la Paștele viitor.
În această zi, Nimeni nu are voie să lucreze pământul, să spele sau să curețe gospodăria pentru că risnă să atragă o serie de nenorociri și necazuri. Mai mult, armonia trebuie să domnească peste această zi și certurile trebuie evitate.
Pentru sufletele celor trecuți dincolo, se fac pomeni din care e bine să nu lipsească bucatele tradiționale, dar nici ceapa verde sau vinul ori țuica. Despre cei care au murit în perioada dintre Paște și Înviere se crede că li se iartă păcatele și că ajung direct în Rai.
