Pe 29 iunie se sărbătorește Sânpetru (este sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel sau Moșii de Vară). Acum apar licuricii și femeile dau de pomană apă pentru ca sufletele celor morți să nu fie însetate pe lumea cealaltă.
Începând de astăzi, 29 iunie, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, de sărbătoarea Sfinţii Petru şi Pavel se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
Doar femeile tinere pot mânca mere în această zi, cele vârstine fiind nevoite să aștepte până la Sf Ilie.
Ce să faci de Sfinții Petru și Pavel ca să îți meargă bine tot anul. Este bine să dai apă de pomană
Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.
O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, Sânpetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.
În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de Sânpetru. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.
Citește și: Biserica unde s-a ascuns Apostolul Petru de romani, din Antakya, intactă după cutremure
De ziua Moşilor de Sânpetru sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe.
Nu e îngăduit nici unei femei să mănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morţi. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – şi puţină miere în faguri.
Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
Ce se întâmplă dacă tună de Sânpetru
Sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejaţi împotriva potoapelor şi pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbătoarea este cunoscută sub numele de Sânpetru şi marchează vremea secerişului şi jumătatea verii agrare.
Citește și: VIDEO Cine au fost Sfinții Apostoli Petru și Pavel sărbătoriți azi. Obiceiuri creștine și păgâne
Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.
Fiind pus mai mare peste încăperile Raiului, Sânpetru împarte hrana animalelor sălbatice – şi mai ales lupilor, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor”, şi fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin primejdioasă pentru oameni şi ogoare, conform Ziarul Unirea.
Câți români poartă numele sfinților Petru și Pavel
Conform datelor obșinute de Newsweek de la Ministerul de Interne, în România, cele mai frecvente nume de bărbați care derivă din numele celor doi sfinți sunt Petru, Paul și Petre, iar Paula, Petronela și Petruța sunt cele mai frecvente nume de femei care își sărbătoresc azi onomastica.
Iată și celelalte nume de români care își sărbătoiresc ziua de Sf Petru și Pavel:
Paul 78.727
Paulică/Paulica 1.118
Pavel 31.002
Pavlov 4
Pavăl/Paval 123
Petre 52.449
Petrică/Petrica 34.264
Petrişor/Petrisor 18.576
Petronel 4.835
Petru 127.977
Petruş/Petrus 3.161
Petruţ/Petrut 6.875
Pătru/Patru 1.020
Pătruş/Patrus 13
Păvăluş/Pavalus/Pavăluş 2
Paula 49.124
Pauliana 10
Paulica 629
Paulina 12.147
Pavelina 270
Petra 11.704
Petrica 3.448
Petriţa/Petrita 255
Petronela 36.012
Petruţa/Petruta 24.418
Pătra/Patra 49
Cine sunt Sfinții Petru și Pavel
Sfântul Apostol Petru - fiul lui Iona şi fratele Apostolului Andrei - s-a născut in Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Hristos îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturiseşte în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se şi leapadă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon şi în ultima parte a vieţii, la Roma.
El a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.
Sfântul Apostol Pavel (Paul pentru catolici) era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin şi a fost elevul învăţatului Gamaliel. Luptând împotriva creştinilor, Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului însă i se arată Hristos într-o lumină orbitoare şi îl mustră: "Saule, Saule de ce mă prigoneşti?”. El se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului.
Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67, în ziua de 29 iunie.
Pentru că Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost în temniţă fiindcă L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
Cei doi sfinţi sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate şi pentru că cei ajunşi în penitenciare sunt persoane care au greşit faţă de Dumnezeu, precum au greşit şi ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creştini.
