România, printre pionierii hidroaviației. Cu ce se lăuda acum 101 ani, în 1925, primul hidroavion românesc?
La începutul secolului XX, România s-a numărat printre pionierii hidroaviației. Primul hidroavion românesc a fost realizat în 1925, se numea GETTA S.T.C. tip R.A.S.-1, avea 10.5 metri lungime și era dotat cu 3 mitraliere.
În 1920, la Constanța, a fost înființată prima flotilă de hidroaviație a României. Dar existența acesteia era mai mult simbolică, cele 12 hidroavioane de tip Utzi și Hansa-Brandenburg W12 pe care le avea în dotare fuseseră capturate în campaniile din Primul Război Mondial și reparate apoi la Arsenalul Aeronautic de la Cotroceni, fiind insuficiente și cu un grad ridicat de uzură.
În 1923-1924, de altfel, Grupul de Aviație Maritimă, cum era denumită flotila de hidroaviație, și-a încetat activitățile de zbor din cauza lipsei materialului volant.
Citește și: 4 mai 1936: Ford a început producția modernă de mașini la București. Comuniștii au naționalizat fabrica
România, printre pionierii hidroaviației. Cu ce se lăuda acum 101 ani, în 1925, primul hidroavion românesc?
În acest context, în 1925, Societatea de Transport Constanța S.A. (S.T.C.) a construit primul hidroavion conceput și realizat integral în România, hidroavionul „Getta" S.T.C. tip R.A.S.-1, după proiectele și sub îndrumarea directă a inginerului Radu A. Stoika (de unde și denumirea R.A.S.), relatează modelism.ro.
Radu A. Stoika era în acea vreme directorul fabricii și atelierelor S.T.C., fost șef al Serviciului Tehnic al Arsenalului Aeronautic de la Cotroceni, fiind inginer diplomat în construcții aeronautice și navale la Paris.
Hidroavionul a fost construit cu sprijinul financiar al lui George I. Georgescu, unul din administratorii S.T.C. Iar, în cinstea acestuia, hidroavionul a fost botezat „Getta", după numele fiicei sale.
Pe 15 august 1925, hidroavionul „Getta" S.T.C. tip R.A.S.-1 a fost lansat la apă, iar pe 17 august, în prezența oficialităților vremii și a numeroși ziariști, a executat primul zbor, cu un echipaj format din cpt. av. Romeo Popescu (pilot), lt. av. Petre Diaconescu (navigator) și plt. av. Ion Culluri.
Pentru stabilirea performanțelor hidroavionului și testarea sa în condiții atmosferice dificile, zborurile de încercare au continuat, aparatul comportându-se foarte bine chiar și pe vreme rea, cu vânt puternic și mare agitată.
Citește și: FOTOREPORTAJ Lumea auto a Bucureștiului interbelic. Prima mașină: o trăsură cu 4 CP de la Peugeot
Primul hidroavion românesc era din clasa „Haute mer”
Din descrierea făcută în „Brevetul de invențiune „Hidroavionul Getta S.T.C. Tip R.A.S.-1", rezultă că aparatul era din clasa hidroavioanelor de „Haute mer", fiind construit pe principiul „pendulului".
Destinat misiunilor de observație și recunoaștere, precum și antrenamentului și perfecționării piloților destinați hidroaviației, aparatul era ușor de pilotat, cu o concepție modernă, adaptat condițiilor specifice Mării Negre.
Societatea S.T.C. a înaintat, pe 14 noiembrie 1925, o ofertă pentru construirea cu mijloace proprii a 10 aparate R.A.S. „Getta", până în luna mai 1926.
Fiecare aparat urma să coste 1.852.514 lei, singura deosebire față de prototip fiind dotarea cu motoare „Mercedes" de 260 CP.
Societatea S.T.C. a construit doar trei aparate de serie, Ministerul de Război refuzând onorarea comenzii.
Cele patru hidroavioane au fost folosite de Grupul de Aviație Maritimă până în anii 30. Unul dintre ele, purtând numărul 4 pe fuzelaj, a fost expus în 1926 la expoziția organizată în parcul Carol din București.
„Hidroavionul Getta S.T.C. Tip R.A.S.-1" - date tehnice
Lungime: 10,5 m
Înălțime: 3,5 m
Anvergură: 16 m
Greutate totală: 2.055 kg
Echipaj: 3 oameni
Motor: Heiro – 220 CP
Diametru elice: 2,8 m
Viteză maximă: 160 km/h
Viteză comercială: 140 km/h
Autonomie: 8 ore de zbor