Ce se întâmplă cu oamenii care vorbesc prea mult cu inteligența artificială? Avertismentul cercetătorilor
Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, oamenii ar putea începe să-și schimbe comportamentul și modul de comunicare pentru a se adapta mai ușor la mașini, avertizează cercetătorii.
Inteligența artificială încearcă să devină tot mai asemănătoare oamenilor. Dar cercetătorii atrag atenția că procesul ar putea funcționa și în sens invers: oamenii care interacționează frecvent cu sisteme AI ar putea ajunge să-și adapteze comportamentul pentru a fi mai ușor de înțeles și de procesat de mașini.
Ideea apare într-un nou studiu publicat în revista AI & Society, realizat de cercetători de la Universitatea din Birmingham, Universitatea Aarhus și Universitatea Linnaeus. Autorii introduc conceptul de „robotoid humanness”, prin care descriu posibilitatea ca oamenii să ajungă să-și adapteze modul de exprimare și prezentare a propriei persoane la logica sistemelor cu care interacționează.
Ce se întâmplă cu oamenii care vorbesc prea mult cu inteligența artificială? Avertismentul cercetătorilor
Cercetătorii pornesc de la o idee simplă: oamenii își adaptează în mod natural comportamentul în funcție de interlocutor.
În cazul sistemelor AI, această adaptare ar putea deveni problematică atunci când interacțiunile se repetă. Un sistem care răspunde mai bine la mesaje clare, previzibile și ușor de clasificat îi poate determina pe utilizatori să comunice în același mod.
Citește și: Roboții care vor să înlocuiască oamenii concurează între ei. Unul a ratat pista și s-a izbit de parapet
„Oamenii au un instinct natural de a imita”, explică Selcen Ozturkcan, una dintre autoarele cercetării. Potrivit acesteia, acest mecanism ar putea face ca oamenii să preia anumite caracteristici ale modului de comunicare al roboților.
Autorii susțin că, în timp, utilizatorii ar putea începe să-și ajusteze exprimarea pentru a se potrivi mai bine cu ceea ce sistemul poate interpreta și recompensa.
Cu alte cuvinte, dacă o mașină funcționează mai bine cu informații clare, ordonate și previzibile, omul ar putea ajunge să se exprime din ce în ce mai mult în acest fel.
Ce înseamnă „robotoid humanness”?
Conceptul propus de cercetători descrie o posibilă schimbare a modului în care oamenii se prezintă și se înțeleg pe ei înșiși.
Autorii vorbesc despre un proces în trei etape. Mai întâi, utilizatorul intră într-o interacțiune care pare socială și personală. Sistemul AI colectează apoi informații despre utilizator și îi construiește un profil simplificat, pe baza comportamentului observat.
Citește și: Roboții aleargă mai repede decât oamenii. Dar pot să facă un lucru banal: să bage un cablu în priză?
În cea de-a treia etapă, omul se poate adapta la imaginea pe care sistemul o construiește despre el. Pentru a obține răspunsuri mai bune și interacțiuni mai eficiente, utilizatorul poate ajunge să se exprime în forme pe care mașina le poate interpreta mai ușor.
Cercetătorii spun că aici apare riscul ca oamenii să ajungă să se simtă cel mai „eficienți” atunci când sunt compatibili cu ritmul, categoriile și logica mașinii.
Problema nu ar fi, așadar, că oamenii încep literalmente să se comporte ca niște roboți, ci că anumite particularități ale personalității lor — contradicțiile, spontaneitatea sau imprevizibilitatea — ar putea fi treptat înlocuite de forme de comunicare mai ușor de clasificat.
AI-ul devine mai uman, iar omul se adaptează la mașină
Fenomenul ar putea fi cu atât mai important pe măsură ce sistemele AI devin mai personale. Roboții și agenții AI pot folosi comunicare adaptată utilizatorului, pot reține informații și pot răspunde într-un mod care seamănă tot mai mult cu o conversație între oameni.
Cercetătorii spun că această interacțiune repetată poate crea un mecanism de feedback: sistemul se adaptează la om, iar omul se adaptează la sistem.
„Robotoid humanness” descrie tocmai această posibilă deplasare a identității către ceea ce este ușor de înțeles și de procesat de o mașină.
Autorii atrag însă atenția că aceasta este, deocamdată, o ipoteză teoretică. Studiul nu demonstrează că oamenii care folosesc AI devin efectiv mai „roboți”. Cercetarea propune un cadru prin care fenomenul poate fi analizat și formulează ipoteze care ar trebui testate prin studii experimentale.
Întrebarea ridicată de cercetători este însă una tot mai relevantă pe măsură ce AI devine parte din interacțiunile de zi cu zi: dacă mașinile învață să vorbească și să se comporte tot mai mult ca oamenii, ce se întâmplă cu oamenii atunci când încep să-și adapteze comportamentul la mașini?
