AUDIO Sud-africanul care abia așteaptă să cânte „Deșteaptă-te, române!“

DE Mihai Duță | Actualizat: 13.01.2021 - 22:59
Johannes van Heerden, la finalul meciului România–Tonga din noiembrie 2017

Deși sportul se prăbușește în țară, România a devenit o atracție pentru mulți atleți de top din întreaga lume. Johhannes van Heerden a venit în România acum cinci ani.

SHARE

Avea 26 de ani și lăsa Africa de Sud pentru Baia Mare. Din dragoste pentru rugby. A plecat din Currie Cup, competiție de top în Africa de Sud, și s-a transferat la Știința, echipa din fostul oraș minier. Din 2015 a devenit „Stejar“, adică membru al echipei naționale de rugby a României. Iar cariera lui e la înaintare: în ultimii doi ani a fost declarat cel mai bun jucător străin din campionatul intern, iar din vară va pleca pentru doi ani în cea mai puternică ligă din Europa, cea din Franța. 

Citește și

EXCLUSIV Documentele care arată destinația Stadionului de Rugby Arcul de Triumf. Ce a uitat Burleanu

Accent maramușean

E amuzant să-l asculți pe uriașul de 1,96 m și 118 kg vorbind cu accent maramureșean. Dar, cum a învățat româna la Baia Mare, e de înțeles. Până să vină aici, Johhanes van Heerden nu știa mare lucru depre țara noastră, dar a pornit la drum cu toată încrederea. Și nu este deloc dezamăgit. 

„Am jucat timp de cinci ani la cel mai înalt nivel în Africa de Sud, în Currie Cup, apoi am vrut să schimb ceva, am vrut să văd cum e în Europa. Am dat un filmuleţ cu cele mai bune faze unui agent și prima ofertă a venit de la echipa Rodez din Franța, apoi din România. Francezii mi-au spus că au prea mulți străini în echipă și nu mă pot lua. Așa că am venit la Baia Mare. A fost o ofertă financiară bună, a fost ok că am putut să vin aici și cu soția, am fost mulțumiți“, și-a amintit Johannes van Heerden.

Citește și

Stejarul din Crângași. Istoria unui campion

A învățat să vorbească românește în șase luni. Doar pentru soția sa a fost ceva mai dificil.  „Eu vorbeam la teren cu colegii de echipă,  pe stradă , eram în mijlocul oamenilor. Pentru ea a fost mai greu pentru că nu avea cu cine să vorbească. Prima limbă la noi e Afrikaans, care seamănă cu olandeza, a doua limbă e engleza. Acum vorbim și a treia limbă, româna.   Dar ușor, ușor a început și ea să înțeleagă limba română și după doi ani nu a mai avut probleme“, a povestit sud-africanul pentru Newsweek România

La Știința Baia Mare s-a integrat foarte repede și apoi a apărut posibilitatea de a evolua pentru Stejari, cu toate că nu se gândise la acest lucru când a ajuns în România.

„Acesta a fost targetul meu, să joc pentru România“

„La scurt timp după ce am început să joc, mi s-a spus că am șanse să prind echipa națională după trei ani. Când am aflat, acesta a fost targetul meu, să joc pentru România. În Africa, ar fi fost aproape imposibil, pentru că sunt foarte mulți jucători valoroși.  Acum eu joc pentru România, nu joc pentru mine, mă simt ca un român. Am învățat și imnul, a fost un lucru foarte important pentru mine pentru că, atunci când joci pentru România, trebuie să poți cânta și imnul. Nu poți să stai acolo doar așa și să nu faci nimic. Trebuie să vorbești română pentru că joci în România, nu ai cum să vorbești engleza în teren. Din momentul în care am început să joc pentru România, soția a fost cu sufletul alături de echipa națională, trăiește meciurile ca un român, iubește România“, ne-a dezvăluit van Heerden.

Din păcate, soția sa nu poate lucra aici pentru că nu are drept de muncă, așa că deocamdată este doar suporter înfocat al Stejarilor. 

Dar cei doi vor să-și ia cetățenia română, pentru că se simt foarte bine aici.„Nu prea putem să mergem în vacanțe în afara României pentru că ne trebuie viză la fiecare țară din Europa. Dar așa noi am făcut concediile mai tot timpul în România și probabil că am văzut mai multe locuri de aici decât mulți români. Am vizitat foarte multe orașe și România e o țară foarte frumoasă.“

La Mamaia e frumos pentru  că nu sunt rechini. În mare

Johannes van Heerden se distrează foarte bine în România. Iese în oraș cu colegii de echipă de la națională, se simte ca acasă. 

„Merg cu soția la film, la mall, pentru că aici sunt mall-uri frumoase, la Therme. Vara mergem la piscină, sunt multe lucruri de făcut aici, nu trebuie să stai doar în casă. Am fost la mare de multe ori, la Constanța, la Mamaia, la Eforie, a fost fain. Mi-a plăcut mult pentru că nu sunt rechini. La noi, în Africa, sunt foarte mulți. E periculos să înoți acolo, trebuie să fii mereu atent. Am făcut jetski, am mers cu banana și nu mi-a fost frică să fiu mâncat de rechin“, s-a destăinuit, râzând, rugbistul. De exemplu, când a făcut „cage diving“ la Cape Town, împreună cu soția, s-au întâlnit cu șase rechini. Șase rechini frumoși. Cel mai mic de 3 metri, iar cel mai mare de vreo 6 metri. O amintire nu tocmai plăcută. 

L-am întrebat care sunt, de fapt, primele trei lucruri care-i plac în România. N-a stat deloc pe gânduri. „Îmi plac oamenii, care sunt foarte deschiși, te întreabă tot timpul dacă ești ok, dacă pot să te ajute cu ceva“. Îi mai plac mâncarea și internetul, „pentru că, în Africa, internetul e foarte slab“. 

Am vrut să aflu și dacă îl deranjează totuși ceva. A răspuns că nu are ce să nu-i placă și chiar se simte foarte bine în România. Dar... Și-a adus aminte că aici sunt altfel de rechini care nu îi plac, unii de uscat: taximetriștii. „O parte sunt oameni buni“, a ținut să precizeze, „dar sunt și unii cu care nu ai vrea să ai vreodată de-a face“. Corect.

Va juca în Franța, apoi vrea să antreneze în România

Van Heerden a semnat recent un contract pe doi ani cu Perpignan, o echipă cu mari șanse de promovare în Top 14, prima ligă franceză. Până în vară o să joace însă la CSM București. 

„Perpignan are o echipă foarte bună și cu un joc foarte bun. Ei au fost mult timp în prima divizie. Acolo au și jucători români foarte buni, Tonitza, Tincu. Am fost și la Toulouse (echipă din Top 14, prima ligă din Franța – n.r.) unde am dat probe, am stat acolo o săptămână, am făcut o impresie foarte bună și mi-au oferit un contract, însă au fost niște probleme cu contractul din România“, a povestit sud-africanul pentru Newsweek România.

Dar după ce va încheia contractul în Franţa vrea să se întoarcă şi să se stabilească în România. „Aș vrea să antrenez aici, vin cu experiența mea și vreau să o împărtășesc copiilor. Eu am început să joc rugby la 6 ani. Acest sport te învață disciplina, respectul, solidaritatea. Acestea sunt valori care îți folosesc apoi în viață. De aceea e bine pentru copii să joace rugby. Pentru că acest sport nu se oprește pe teren. Jucătorii se întâlnesc și după meciuri, am prieteni și la alte echipe. 

Dacă cineva pleacă la o altă echipă rămânem prieteni pe viață. Rugbiștii au mult respect pentru ceilalți, nu doar pe teren, ci și în afara lui. E important pentru un copil să învețe toate acestea“, crede van Heerden.

Soția vrea să rămână tot aici, pentru că este profesor de limba engleză și ar vrea să facă asta în România .

Mentalitatea, principala problemă a jucătorilor români

Deși vine dintr-unul dintre cele mai puternice campionate de rugby din lume, Johannes van Heerden are o părere bună despre nivelul acestui sport în România. Ba chiar crede că românii sunt la fel de buni ca jucătorii străini din campionatul intern. Am fost contrariat când mi-a spus că aici a învățat cum să împingă în grămadă. „În Africa de Sud nu se joacă atât de mult cu grămada. Acolo este mai mult joc deschis și rapid. Aici e tot timpul contact fizic. În România, am învățat cum să joc pe grămadă, pentru că în Africa nu se împinge prea mult, este un impact scurt, apoi balonul este scos repede afară. Când am venit în România, nu eram așa bun la împins în grămadă tocmai pentru că nu jucasem așa. În Africa de Sud și înaintașii și treisferturile au aceeași îndemânare și cam același gabarit“, a explicat van Heerden.

Rugbistul sud-african a menționat, pentru Newsweek România, că a văzut jucători români de valoare și în SuperLigă și în Divizia Națională de Seniori (divizia a II-a), jucători cărora le trebuie doar experiență și o mentalitate mai bună. „Asta e problema pe care am văzut-o la juniori, mentalitatea. Ei nu cred că pot juca la nivel înalt, deși au toate calitățile. Nu au o mentalitate de învingător. Eu am văzut mult talent aici. Nivelul jucătorilor remarcați de mine aici este comparabil cu cel din alte competiții, chiar în Super 14, în Top 14. Doar trebuie să schimbe mentalitatea și dupa aceea putem merge mai departe“, este de părere sportivul.

Van Heerden e convins că echipa na­țională poate fi condusă și de un român pentru că sunt mulți antrenori buni aici, care au deja experiență.

„Sunt mulți antrenori buni care m-au pregătit pe mine sau pe care i-am văzut la alte echipe, oameni  care cunosc rugby, care știu ce trebuie să facă. Dar problema nu vine doar de la antrenori, vine și de la jucători. Pentru că trebuie să lucreze foarte strâns cu antrenorii. Totul se face împreună. Mai întâi jucătorii trebuie să înțeleagă viziunea antrenorului și apoi să o aplice pe teren. Trebuie ca jucătorii să lucreze împreună cu antrenorul“.

Ar vrea mai mulți spectatori  la meciuri

Sud-africanul apreciază calitatea terenu­rilor pe care a jucat în România, dar nu asta ar fi principala problemă.  „Sunt și terenuri și facilități bune. De exemplu, Baia Mare a făcut un centru de recuperare cu două bazine, unul cu apă caldă, unul cu gheață și o saună. Sunt condiții foarte bune și la Timișoara și în București. Problema e că nu vine foarte multă lume la meciuri. E important ca la rugby să vină și cei cărora le place fotbalul sau handbalul. Contează foarte mult pentru jucători să aibă susținere în tribune. Sper ca în timp să vină mai multă lume la rugby. În Africa sunt stadioane pe care încap minimum 40.000 de oameni și sunt mereu spectatori“, spune van Heerden. Apoi, a arătat sportivul din Cape Town, în România se joacă prea mult cu înaintașii, lucru pe care-l știu toți iubitorii acestui sport din România. 

„Există momente în joc când trebuie să joace treisferturile, de asta trebuie schimbată un pic mentalitatea. Noi vrem să obținem mereu o penalitate cu grămada. Noi vrem să împingem adversarul și să luăm o penalitate cu grămada. Dacă s-ar juca mai mult cu treisferturile s-ar ridica și viteza de joc“.

Toți copiii din Africa de Sud  fac rugby

În Africa de Sud, rugbyul este cel mai iubit sport. „În fiecare oraș sunt peste 20 de cluburi de rugby, dar sigur, în Capitală, la Pretoria sunt mai multe. De la 6 ani toți copiii încep să practice rugby. Visul oricăruia dintre ei e să joace la nivel mare, să ajungă Springboks (așa sunt supranumiți jucătorii echipei naționale a Africii de Sud). Nimeni nu se gândește să joace fotbal sau altceva. Facem și alte sporturi, desigur, dar primul este rugby-ul. Tata mi-a dat prima dată mingea de rugby să mă joc. Un alt sport important practicat în Africa de Sud este cricketul. La școală facem așa: atletism în ianuarie, apoi rugby din martie, după care facem cricket în iarnă. Tot anul se practică diverse sporturi în funcție de anotimp“, a explicat  Johannes van Heerden.

Pasionat de pescuit

Când a venit în România, nu știa că și aici se prinde crap. „Apoi am mers la pescuit, pentru că vreau să văd cum îl prindeți voi aici ca să mă duc apoi în Africa de Sud și să pescuiesc cu metodele voastre. Vreau să mă duc cu rețeta voastră la mine acasă pentru că aici sunt oameni care prind crapi mari“, a povestit zâmbind sud-africanul. 

CV

Johannes van Heerden s-a născut la 9 decembrie 1986 în Pretoria – Africa de Sud. Practică rugbyul de la 6 ani. Înainte de a veni în România a jucat la cel mai înalt nivel în Africa de Sud, la echipele Pumas și Griffons . În vara lui 2012 a venit la Știința Baia Mare unde a jucat până în această iarnă. Acum este la CSM București, dar din vară va pleca la o echipă din Franța. Johannes van Heerden a debutat în echipa Stejarilor în meciul cu Franța de la Cupa Mondială din 2015. Acum are 38 de selecții și 8 eseuri marcate fiind unul dintre jucătorii de bază ai naționalei de rugby.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.