Sistemul de pensii, spre colaps în Italia și Spania. România face aceleași greșeli. Pensiile vor fi mai mici

Sustenabilitatea pensiilor este, probabil, cea mai mare provocare fiscală cu care se confruntă majoritatea țărilor europene, inclusiv România.

Citește și: Care pensionari iau 300 lei în plus la pensie de luni? Cine sunt cei care pierd între 200 și 500 lei

Newsweek a scris că între 500.000 și 1.000.000 de pensionari vor ieși la pensie până în 2030. Sunt așa numiții „decreței”, românii născuți și ca urmare a interzicerii avortului de către Ceaușescu.

În fiecare an va fi din ce în ce mai „scump” să plătim pensiile într-o economie în care forța de muncă va tinde să se reducă în termeni relativi (în multe locuri și în termeni absoluți) și populația inactivă va crește tot mai mult.

Sistemul de pensie merge spre colaps în Italia și Spania. România merge pe același drum

„Pensiile vor deveni o preocupare fiscală din ce în ce mai mare în toate marile economii din zona euro în următorul deceniu, pe măsură ce populația îmbătrânește”, explică Capital Economics într-un nou raport.

Cheltuielile publice medii pentru pensii în zona euro vor crește cu aproximativ 1% din PIB în următorul deceniu, deși cu diferențe semnificative între țări.

1% din PIB pare puțin, dar în țările care se confruntă deja cu conturi dezechilibrate, 1% poate fi picătura care umple paharul pentru multe economii dezechilibrate, arată eleconomista

Financial Times abordează problema într-un articol care poate fi rezumat într-o singură informație: în întreaga UE, 47% din cheltuielile pentru protecție socială sunt destinate pensionarilor, înaintea celor 36,7% destinate prestațiilor/indemnizațiilor pentru boală și handicap și a celor 8,7% destinate familiilor și copiilor.

Acum, marea problemă este că totul este împotriva noastră. Datoria publică este la niveluri maxime. Orice nou dezechilibru poate genera turbulențe importante pe piețe, creând senzația că datoria devine nesustenabilă.

„Această creștere este determinată de îmbătrânirea populației, pe măsură ce vasta generație a baby boom-ului (decrețeii în România n.red.) ajunge la vârsta de pensionare, un proces mai accentuat în Italia și Spania, mai puțin intens în Franța și aliniat la media zonei UE în cazul Germaniei”, se arată în raportul Capital Economics.

Această îmbătrânire va înclina balanța în mod negativ în următorul deceniu

Cazul Spaniei este grăitor. Economia Spaniei intră într-un moment istoric, primele generații de baby boomers începând să se pensioneze deja în 2023 și continuând să se pensioneze pe parcursul următorilor 16 ani.

Trebuie luat în considerare faptul că, în următoarele decenii, populația cu vârsta peste 66 de ani va crește, iar populația aptă de muncă va scădea.

Conform proiecțiilor demografice ale Institutului Național de Statistică din Spania, între 2023 și 2050 populația aptă de muncă va scădea în Spania cu peste 800.000 de persoane, în timp ce populația cu vârsta peste 65 de ani va crește cu peste 6 milioane. 

Spania este pe cale să aibă cel mai scump sistem de pensii din OCDE, ajungând la 17,3% din PIB până în 2050.

Capital Economics explică că doar până în 2035 (peste un deceniu), cheltuielile cu pensiile în Spania ar putea crește cu peste 1,5% din PIB.

Italia, aceleași probleme cu pensiile

Celălalt caz care preocupă în mod special analiștii este cel al Italiei, ale cărei cheltuieli publice pentru pensiile persoanelor în vârstă reprezintă cel mai mare procent din PIB nu numai dintre cele patru mari economii europene, ci și din UE: aproximativ 13% conform cifrelor Capital, peste 15% conform Comisiei Europene.

Foarte aproape de Spania, calculele prevăd o creștere de aproape 1,5% din PIB al costului pensiilor în următorul deceniu.

Marele calcâi al lui Ahile, la fel ca în cazul partenerului său mediteranean, este trecerea foarte pronunțată a generației baby boom la bătrânețe.

Acest factor în sine va duce la o creștere a cheltuielilor cu peste 4% între 2025 și 2035, estimează acești analiști.

România, merge pe același model al pensiilor

Newsweek a scris că România are aceleași probleme. Numărul pensionarilor îl va egala pe cel al angajaților în următorii ani. Va trebui fie crescută vârsta de pensionare, fie pensia va reprezenta un procent mai mic raportată la salariu.

Azi, pensia este la aproape 60% din salariu, potrivit INS. Dacă nu se intervine în sistem, în 2040 procentul ar ajunge la 40% cred unii specialiști. Dacă nu în valoare nominală, cel puțin ca putere de cumpărare.

Unii specialiști sceptici au spus că doar dacă vom avea creșteri ale Produsului Intern Brut de 10% vom reuși să evităm un colaps al sistemului de pensii așa cum este el azi. 

Alți analiști cred că pensiile nu se vor indexa mulți ani de acum încolo.

"Noi anul acesta facem 8,4% deficit, pe cash (n. red.: metodologie românească). 8% din 1.900 de miliarde de lei sunt cam 160 de miliarde de lei.

Din deficitul acesta, 40 de miliarde de lei este deficitul bugetului de pensii. La anul, trebuie să reducem deficitul la 6% din PIB, teoretic, și trebuie să-l ducem la 2,5%, până în anul 2031", spune avocatul fiscalist Gabriel Biriş.

Citește și: Nu se pot mări pensiile până în anul 2032. Totul ne costă 40.000.000.000 €. Cine pierde?

Nu doar România, dar și Italia și Spania, state cu peste 1.000.000 de români, se îndreaptă spre o criză uriașă a sistemului de pensii.

Chiar dacă pensiile nu vor scădea ca sumă, inflația va crește, iar puterea de cumpărare a pensionarilor va scădea mult.