Cum le lasă Gabriela Firea pe femeile abuzate fără singurul centru în regim de urgență din București

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 22.03.2019 - 12:16

Singurul centru din Bucureşti care primeşte victime ale violenţei domestice în regim de urgenţă stă să se închidă, după ce Primăria Capitalei a anunțat că nu mai sunt fonduri pentru finanțare.

SHARE

„Prima dată când a dat, mi-a fost rușine să cer ajutor. M-a bătut de Revelion și mi-a fost rușine să recunosc de față cu colegii mei de la muncă. A doua oară, nu mai era vorba de rușine, pentru că a fost mult mai rău decât prima oară“, își începe povestea Maria*, supraviețuitoare a violenței domestice. Bătăile au început la patru luni după nuntă, la sfârșitul lui 2018. În ianuarie 2019, tânăra de 29 de ani și-a luat inima în dinți și a mers la Poliție.

Cazul Mariei nu este singular în București. De la începutul anului până în 14 martie, polițiștii au emis 234 de ordine de protecție provizorii, a precizat Poliția Capitalei pentru Newsweek România.

Ordinul de protecție provizoriu, măsură intrată în vigoare la sfârșitul anului trecut, este dat pe loc, de către polițistul care constată că viața victimei violenței domestice este pusă în pericol, iar agresorul este scos din locuință, chiar dacă este proprietar. Ordinul este apoi confirmat de un procuror, iar instanța îl poate prelungi până la șase luni. În cazul Mariei, lucrurile nu s-au petrecut chiar așa.

Împinsă la prostituție și videochat

 

„La început, n-am vrut să merg la Poliție, pentru că mi-era frică. Cine să mă ajute? Eu sunt străină“, mi-a spus Maria.

A ajuns în România acum mai bine de zece ani, cu viză de studii. Acum, își face doctoratul în științe politice, lucrează cu jumătate de normă, pentru că atât îi permite legea, și și-a închiriat o garsonieră. Viața ei s-a schimbat complet în urmă cu trei luni, iar acum își împarte timpul între școală, muncă și ședințele de terapie.

Încă plânge când povestește cum l-a cunoscut pe el, cu mai bine de doi ani în urmă. Mi-a spus că nu plânge pentru că îi pare rău, dar că totul e foarte recent. „La Poliție m-au întrebat dacă era agresiv. Pentru mine, agresivitate era să dea în mine și asta n-a făcut, până la Revelion“, a adăugat Maria.

El n-o lăsa să iasă din casă, să vorbească cu nimeni și a crezut că e doar gelos când o controla fără încetare, când o jignea din orice. Odată, la câteva săptămâni după nuntă, a plecat să se întâlnească cu o colegă de muncă.

Era cinci după-amiaza. Îi spusese cu două zile înainte. A sunat-o de câteva sute de ori într-o oră, i-a spus să vină să-și ia hainele, iar când a intrat în casă, a găsit toate fotografiile de la nuntă tăiate. „Mi-a cerut scuze, mi-a spus că n-o să mai facă niciodată“, și-a șters tânăra lacrimile de la ochi.

După nuntă, i-a cerut să se prostitueze, ca „să aducă bani în casă“. Maria nu l-a refuzat direct, ci i-a adus banii pe care îi strângea pentru taxa de la facultate,  mințindu-l că sunt de la un client. Când s-au terminat banii, soțul i-a cerut să facă videochat. I-a spus că, dacă refuză, o să trimită tuturor o filmare cu ea, care o va compromite. „La Poliție, a spus că era o fantezie a mea“, a zâmbit amar.

Maria s-a temut că, dacă va vorbi, va fi expulzată din România. Tot el îi sugerase și asta. În ultima noapte când a bătut-o și a dat-o afară din casă, doar cu hainele de pe ea, Maria a sunat la Poliție. Așa a ajuns la Casa Invicta, adăpostul în regim de urgență pentru victimele violenței domestice.

Deși a avut ordin de protecție provizoriu, iar soțul ei a fost scos din casă, a doua zi, Maria a primit un telefon de la proprietar: i-a cerut să elibereze casa. A stat la Invicta două săptămâni, a primit îngrijiri, haine și siguranță.

A văzut că și alte femei trec prin ce a trecut ea și se recuperează. Spune că a prins încredere. Acum, se pregătește pentru divorț. Soțul ei a fost reținut pentru 24 de ore, în noaptea ultimei bătăi, și acum este urmărit penal pentru violență și șantaj. 

*Maria nu este numele real al victimei. Identitatea ei este protejată, pentru a nu îi pune în pericol viața.

Nu e centrul, uite centrul

Centrul de adăpost pentru victimele violenței în regim de urgență – „Casa Invicta“ – a fost lansat în 2017, în parteneriat public-privat, și a fost considerat „model de bună practică în premieră la nivel național“, potrivit descrierii pe care a făcut-o, pe site, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES).

ANES a pus la dispoziție spațiul pentru centru și plătește utilitățile adăpostului, iar asociația Anais se ocupă de preluarea și îngrijirea victimelor, cu cei 24 de oameni pe care i-a angajat. Banii au venit, până acum, prin Direcția de Asistență Socială a Primăriei București (DGASMB), iar ultimul contract de finanțare, încheiat pentru șase luni (septembrie 2018-februarie 2019), a fost în valoare de 755.476 de lei.

Avocata Giulia Crișan (între cei doi copii) de la Anais, spune că, în ultimii doi ani, 330 de femei au locuit în adăpost, iar alte 700 au beneficiat de consiliere

Chiar în ultima hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, prin care se aproba finanțarea pentru încă șase luni, era specificat că activitățile oferite de Anais „lipsesc din cercul serviciilor sociale oferite de municipalitate“. 

ONG-ul administrează și linia telefonică de urgență la care pot suna victimele violenței domestice, oferă consiliere psihologică și juridică victimelor, printr-un centru de consiliere, dar le și preia de la poliție, în miez de noapte, le îmbracă, le hrănește și le adăpostește până la cel mult două luni, timp în care le caută soluții alternative de cazare și locuri de muncă, prin adăpostul cu 16 locuri.

Citește și: Inutil: Firea vrea să plătească chiria femeilor abuzate, deși legea îi scoate pe agresori din casă

La începutul lunii martie, Anais s-a trezit că nu i se prelungește finanțarea.

Inițial, primarul general Gabriela Firea a anunțat, în 6 martie, că „în ceea ce priveşte solicitarea Anais de a continua proiectul pe care l-a avut până acum cu DGASMB, eu nu am nimic împotrivă, doar că, aşa cum am comunicat, noi nu avem buget în acest moment. Suntem la un buget de subzistenţă, pur şi simplu“.

O săptămână mai târziu, Primăria Capitalei a susținut, într-un răspuns la solicitarea Newsweek România, că victimele violenței domestice pot fi cazate în locuințe protejate (două apartamente mobilate, în care „victimele pot sta două-trei zile, să ia o decizie cu privire la viitorul familiei lor“, unde beneficiază și de servicii specializate), dar și într-un centru de sprijin pentru familii defavorizate, unde victimele sunt găzduite și beneficiază de consiliere psihologică de grup și de asistență socială, cu cazare în regim de urgență. PMB nu precizează și câte locuri sunt în spațiile puse la dispoziție prin Direcția de Asistență Socială a Capitalei.

Totuși, cel puțin la sfârșitul lunii februarie, primarul Gabriela Firea nu știa că acest centru pentru familii defavorizate ar primi și victime ale violenței domestice, întrucât, în motivarea unui alt proiect adoptat atunci în ședința Consiliului General, se arată că este nevoie de măsura propusă de Firea – acordarea unei sume de până la 1.500 de lei pentru ca victimele să-și plătească chiria – tocmai pentru că nu există un serviciu de cazare.

„În lipsa unui centru care să ofere servicii specializate, neavând acces la servicii de consiliere psihologică sau juridică în mod gratuit, aceste victime sunt condamnate din start, deoarece vor fi constrânse de împrejurări să suporte în continuare aceleași tratamente, cu riscul de a fi omorâte în bătaie într-un acces de violență al partenerului“, se arăta în motivarea prin care Firea susținea adoptarea proiectului „Împreună“. Firea nu părea că știe atunci nici că singurul centru în regim de urgență pentru victimele violenței finanțat chiar de Primărie este al Anais în parteneriat cu ANES.

Varianta Primăriei: Nu e o sistare a finanțării, ci s-a terminat contractul

În răspunsul pentru Newsweek România, Primăria Capitalei a mai susținut că, în cazul finanțării centrului „Invicta“, „nu este vorba despre o „oprire“ sau „sistare“ a finanțării, ci despre „finalizarea acestei colaborări punctuale, așa cum este ea reglementată de legislația aplicabilă în domeniu“, contractul fiind încheiat ultima oară pe șase luni. PMB a mai transmis și că licența de funcționare a centrului „Invicta“ nu mai este valabilă, prin urmare autoritatea publică nu îi poate finanța activitatea.

Pe de altă parte, avocata Giulia Crișan, reprezentantă a ONG-ului Anais, a precizat, pentru Newsweek România, că adăpostul are licență de funcționare temporară, valabilă până la sfârșitul lunii martie, și că este înnoită anual, pentru că spațiul nu are avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență și doar proprietarul poate solicita acest aviz (adică ANES, n.r.).

Feministele au protestat, de 8 martie, în fața Tribunalului București, față de pedepsele mici pe care le primesc violatorii. Unele au fost amendate de jandarmi

PMB a mai transmis și că Anais poate aplica la o finanțare nerambursabilă de la bugetul local al Capitalei, după ce va fi aprobat bugetul pentru 2019: „Orice ONG care dorește să acceseze finanțare să se poată pregăti pentru obținerea fondurilor alocate în acest sens (pentru anul 2019, Primăria Capitalei, prin DGASMB, are pregătite ghiduri pentru sprijinul grupurilor vulnerabile: victimele violenței, persoane fără adăpost, persoane cu handicap)“.

Pe de altă parte, ANES, partenerul ONG-ului, nu pare să știe că adăpostul „Invicta“ este pe cale să se închidă: „Până în prezent, Anais nu a comunicat oficial existența unor probleme financiare sau informații legate de posibila încetare a finanțării asigurate de DGASMB“, a precizat Agenția, într-un răspuns pentru Newsweek România, din 12 martie.

Citește și: Violența în familie, la început de an: 150 de ordine provizorii de protecție, în doar 10 zile

Proiectul Gabrielei Firea pentru victimele violenței

La sfârșitul lunii februarie, Gabriela Firea a anunțat că a fost votat, pe lista suplimentară, proiectul prin care victimele violenței domestice pot primi până la 1.500 de lei pentru plata unei locuințe închiriate în București, dacă îndeplinesc o serie de condiții considerate vagi de ONG-urile cu experiență în domeniu, precum Fundația Sensiblu și FILIA: victimele trebuie să nu fi beneficiat „de alt sprijin din partea statului sau a altor ONG-uri“, să aibă o dovadă că sunt victime, un ordin de protecție provizoriu, ordin de protecție sau „dovada depunerii plângerii la tribunal“ (plângerea se înregistrează la poliție, nu la tribunal, n.r.), precum și un contract de închiriere a unei locuințe.

Atunci, ONG-urile au amintit că ordinul de protecție provizoriu încearcă să sprijine victima să nu mai plece de acasă, fiind evacuat agresorul și că ar fi fost mai bine ca Primăria Capitalei să aloce fonduri pentru construirea mai multor adăposturi, în prezent fiind circa 100 de locuri (publice și private), iar standardul minim este de cel puțin 200, la cei peste două milioane de locuitori din Capitală.

Estimarea PMB pentru Newsweek România este că circa 50 de persoane vor solicita bani de chirie în prima lună.

„Există cineva la Primărie care o să preia victima la 1 noaptea?“

Avocata Giulia Crișan, de la Anais, a susținut, într-un interviu pentru Newsweek România, că adăpostul nu poate trăi dintr-o finanțare mică, pentru că trebuie să le poată oferi continuitate victimelor și să plătească angajații.

„Faptul că Primăria are proiectul cu chiriile nu înseamnă că este suplinit serviciul nostru. Aceea este o măsură dedicată victimelor aflate în perioada de recuperare, victima a fost consiliată și a acceptat să iasă din cercul de violență, iar tu, municipalitate, îi oferi posibilitatea să nu se întoarcă la el, pentru că, de multe ori, e dependentă financiar.

Dar până la acel moment? Poliția ne-o aduce la 1 noaptea la ușă. La ora 1.00, există cineva la Primărie care să-i preia cererea și să-i dea 1.500 de lei, să caute chirie? Ele vin fără acte de identitate, n-au haine, n-au nimic! Noi suntem perioada de tranzit; femeia este plină de sânge, dusă de poliție la IML, și apoi la centru. Ele sunt în situații disperate, pleacă cu hainele de pe ele, nu vin la centru și ne așezăm la o cafea.

Când o aduce Poliția, nu ai timp de anchetă socială. Îi dăm să mănânce, o spălăm, asta este prima măsură. Apoi, stă de vorbă cu cineva care îi dă încredere. Apoi vedem cu ancheta socială, dacă vrea să se împace sau ce vrea să facă. Ea nu vine la noi să o judecăm, noi suntem acolo să-i deschidem ușa“, a adăugat Giulia Crișan.

Citește și: Cum funcționează centrul-pilot pentru situațiile de viol, plătit din bani norvegieni

Premierul Viorica Dăncilă, șefa ANES, Grațiela Drăghici, și ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, au semnat protocolul pentru proiectul „Venus”, prin care ar trebui să fie construite 42 de locuințe protejate pentru victimele violenței.

Acum, activistele de la Anais au apelat la consilierii din Opoziție, PNL și USR, care le-au promis că vor pune subiectul finanțării pe ordinea de zi a ședinței în care se va vota bugetul Primăriei.

Activistele se pregătesc și de un miting, după ce o scrisoare semnată de 64 de ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului a rămas fără ecou. În următoarele două luni, adăpostul va funcționa cu o donație de 20.000 de euro, din partea altui centru care adăpostește victime, Fundația Sensiblu.

Programe pentru victimele violenței

  Centrul-pilot pentru situațiile de viol, lansat în decembrie 2018, de ANES în parteneriat cu Spitalul Universitar de Urgență din București: victimei care ajunge la urgență îi sunt prelevate probe biologice, cu ajutorul unui kit conceput de IML, apoi este dusă la un adăpost de urgență, unde primește consiliere psihologică. Autoritățile vor să distribuie kitul în toate spitalele cu unități de primiri urgențe. Valoarea proiectului: 2,5 milioane de euro, fonduri norvegiene, implementare în 36 de luni.

  Programul „Venus“, lansat de ANES în martie 2019: presupune crearea unei rețele cu 42 de locuințe protejate pentru victimele violenței domestice, precum și înființarea unui Comitet de monitorizare, care va include toate instituțiile cu atribuții în domeniu (ANES, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratul General de Poliție, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Colegiul Psihologilor). Valoarea proiectului: 11 milioane de euro, fonduri europene, implementare în 48 de luni.

Măsurile sunt luate după ce România a ratificat Convenția de la Istanbul, prin Legea 30/2016, prin care statul este obligat să ofere servicii integrate victimelor violenței domestice (protejarea victimei, scoaterea agresorului din casă, ordinul de protecție provizoriu, înființarea de adăposturi, o linie telefonică gratuită unde victimele pot cere ajutor, sancțiuni penale pentru agresorii care încalcă ordinul de protecție).

În raportul anual privind drepturile omului pentru anul 2018, Departamentul de Stat american arată că „violența asupra femeilor, inclusiv violența domestică, este în continuare o problemă serioasă în România, pe care guvernul nu o remediază“. Raportul citează organizația Filia, care a explicat că, deși există ordine de protecție provizorii și ordine de protecție, Poliția nu are proceduri pentru a le implementa și pentru a monitoriza aplicarea lor. Raportul reține și că instanțele judecă foarte puține cazuri de violență domestică.

Citește și: VIDEO Dăncilă, o nouă gafă: „Victemele” violenței domestice

Violența domestică în 2018

 

  23.001 victime ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, dintre care 81% infracțiuni comise la domiciliu

  În 69% din cazuri, victima îi este agresorului partener(ă), în 11% dintre cazuri, părinte, iar în 9% dintre cazuri, fiu sau fiică

  21.840 dintre victime sunt adulți, dintre care 81% sunt femei

  1.161 sunt minori, dintre care 57% fete și 43% băieți

  22.700 agresori, dintre care 92% bărbați

  171 violuri în familie în 2018, față de 181 în 2017; în 68 de cazuri, agresorul și-a violat copiii. În 98,7% dintre cazuri, agresorul este bărbat

  3.438 de ordine de protecție emise **2017: 46 de femei, 26 de bărbați și 12 copii au murit, din cauza violenței în familie.

Sursa: Analiza realizată de Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, pe baza datelor IGPR și solicitărilor Filia

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.