Totuși, de la sfârșitul anului trecut, este în vigoare o lege prin care agresorii sunt scoși din casă, în baza unui ordin de protecție provizoriu, emis de polițiști pe loc.
ONG-urile care ajută victime ale violenței domestice se tem că măsura este luată de municipalitate doar pentru a bifa o obligație legală și atrag atenția că ar fi mai util să fi investit bani în adăposturi publice. În prezent, în București, există un singur centru de stat cu program nonstop, care are 16 locuri.
Ce prevede proiectul Primăriei București
Marți, în ședința Consiliului General al Municipiului București, primărița Gabriela Firea a anunțat că a introdus pe ordinea suplimentară a şedinţei CGMB un proiect care prevede plata de către Primăria Generală a chiriei pentru victime ale violenţei în familie, în valoare maximă de 1.500 de lei.
„Plata poate fi făcută şi pentru bărbaţi care sunt victime ale violenţei în familie, nu facem discriminări”, a declarat Gabriela Firea.
Proiectul „Împreună” a fost votat în unanimitate și fără amendamente.
Proiectul se va derula anul acesta și se adresează victimelor violenței domestice aflate în evidența Direcției Generale de Asistență Socială a Capitalei, dar și a celor care au beneficiat de servicii în adăposturi. Victimele trebuie să „nu beneficieze de un alt sprijin din partea statului sau a unor ONG-uri”. Ele ar trebui să aducă o dovadă că sunt victime ale violenței în familie – să aibă „un ordin de protecție emis de instanță, un ordin provizoriu (prin care oricum agresorul este scos din locuință, n.red.) sau dovada depunerii plângerii la tribunal” (nu există plângere înregistrată la tribunal, ci la poliție, n.red.) -, precum și un contract de închiriere a unei locuințe. Victima mai trebuie să treacă și de o evaluare a Direcției Generale de Asistență Socială.
Lista cu condiții ale celor care ar putea beneficia de acordarea ajutorului de chirie. Sursa: PMB
„La nivelul municipiului București, serviciile rezidențiale destinate victimelor violenței în familie sunt asigurate prin intermediul centrelor de primiri urgențe și organizațiilor neguvernamentale, însumând un număr total de locuri de aproximativ 100, cu mult sub standardele minime și indicațiile europene, conform cărora la populația Municipiului București (2.106.144 de locuitori) ar trebui să existe cel puțin 200 de locuri disponibile în astfel de centre”, arată Gabriela Firea, în expunerea de motive a programului „Împreună”.
Firea nu știe că în București există un centru de stat care oferă servicii victimelor
În același document, Firea mai scrie și că „în lipsa unui centru care să ofere servicii sspecializate, neavând access la servicii de consiliere psihologică sau juridică în mod gratuit, aceste victime sunt condamnate din start, deoarece vor fi constrânse de împrejurări să suporte în continuare aceleași tratamente, cu riscul de a fi omorâte într-un access de violență al partenerului”. Ceea ce nu știe primarul general este că în București există un centru de stat, deschis de Agenția Națională pentru Egalitate între Femei și Bărbați (ANES), în parteneriat cu un ONG, care oferă cazare, hrană, consiliere psihologică, consultații medicale, iar ONG-ul contribuie cu servicii de consiliere juridică. Centrul are, totuși, doar 16 locuri (opt adulți și opt copii).
Citește și: Cum funcționează centrul-pilot pentru situațiile de viol, plătit din bani norvegieni
Ce scrie în expunerea de motive a proiectului „Împreună”. Sursa: PMB
Neclaritățile din proiectul Primăriei București
Avocata Mirela Bărbușoiu, din cadrul Fundației Sensiblu, unul dintre puține ONG-uri din București care oferă și adăpost victimelor violenței domestice, a explicat, pentru Newsweek România, că victima care ar vrea să obțină ajutorul de chirie ar trebui să treacă prin două evaluări: o dată, prin evaluarea unei organizații la care ar putea apela pentru consiliere juridică și/sau psihologică, dar și prin evaluarea Direcției de Asistență Socială a Capitalei, ceea ce ar însemna că victima ar fi obligată să retrăiască trauma abuzului.
O altă prevedere neclară din proiectul Primăriei se referă la definirea sprijinului de care victima n-ar trebui să beneficieze ca să primească banii de chirie: „Sprijin material? Sprijin juridic? Ce fel de sprijin?”, a arătat Mirela Bărbușoiu.
Filia: Proiectul „nu are logică”
Activista Andreea Bragă, președinta ONG-ului Filia, a criticat inițiativa Primăriei Capitalei, acuzând că lipsa de transparență a PMB: „Proiectul nu a fost pe ordinea de zi, nu au fost consultate ONG-urile din domeniu și că este problematic pentru că există ordinul de protecție provizoriu; nu înțeleg cum este justificat acest cost”.
Proiectul este „greșit și nu are logică”, a mai spus Andreea Bragă, arătând că ar fi fost mai bine ca banii să fi fost alocați pentru construirea de adăposturi, pentru oferirea de servicii de consiliere pentru victime și agresori, dar și pentru implementarea unui sistem de monitorizare. „Îmi este teamă că măsura a fost luată pe sub mână doar ca să bifeze că s-a făcut ceva pe violență domestică”, a conchis Andreea Bragă.
Citește și: Cum le afectează modificarea Codului de Procedură Penală pe victimele violenței domestice
Fundația Sensiblu: Dacă am aplica logica „dăm chirii tuturor și am rezolvat problema”, atunci nu am mai avea nevoie de adăposturi
Și Cristina Horia, directoarea Fundației Sensiblu, a explicat, pentru Newsweek România, că „scopul ordinul de protecție și al ordinului de protecție provizoriu era de a lăsa victima în locuință, de a nu o mai obliga să plece, practic, să nu o revictimizeze. Prin urmare, dacă aceste instrumente funcționează corect – și în cele mai multe situații s-a dispus la evacuarea agresorului din locuință – în astfel de situații, această măsură cu plata chiriei nu-și are rostul. În al doilea rând, ar trebui corelat cu numărul de femei care au solicitat acest tip de ajutor la Primărie, ca să ne asigurăm că există situații cărora ar trebui să le răspundă. În al treilea rând, chiar și când este într-o locuință cu chirie, nu înseamnă că este protejată. Este nevoie și de intervenție specializată, de alte tipuri de servicii de sprijin - știu că se precizează în hotărâre că ar trebui să respecte planul de intervenție, care este făcut de DGASMB, deci ce se întâmplă cu cele care au un anumit plan de intervenție făcut de ONG-uri? Că și noi lucrăm cu aceleași instrumente, așa sunt rigorile profesionale. Și, în ultimul rând, acesta este rostul adăposturilor - nu doar să ofere cazare celor care sunt în pericol, ci și suport de specialitate. Dacă am aplica această logică - dăm chirii tuturor și am rezolvat problema - atunci nu am mai avea nevoie de adăposturi. Asta înseamnă să avem o viziune limitată despre activitatea adăposturilor, redusă doar la cazare. Noi lucrăm o perioadă îndelungată de timp cu femeia până când se simte suficient de sigură să stea singură, uneori le ajutăm și cu chirie, dar asta abia după ce am lucrat destul cu ea că să se simtă suficient de puternică pentru a locui singură, pentru a avea suficient curaj și pentru a-i clarifica situația juridică și sancționa agresorul. Este un ajutor, dar trebuie avută în vedere imaginea de ansamblu, altfel nu sunt decât niște bani aruncați, pentru ca, la finalul perioadei de chirie, femeia să se întoarcă la agresor”, a explicat Cristina Horia.
Protest al rețelei VIF - Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Sursa: Filia
Citește și: Violența în familie, la început de an: 150 de ordine provizorii de protecție, în doar 10 zile
La sfârșitul lui 2018, polițiștii care intervin în cazurile de violență domestică pot emite, pe loc, un ordin de protecție provizoriu, valabil cinci zile, astfel încât victima nu mai trebuie să aștepte încuviințarea unui judecător pentru a scoate agresorul din casă, în baza unui ordin comun al Ministerului de Interne și Ministerului Muncii, publicat în Monitorul Oficial în 28 decembrie. În primele 10 zile din ianuarie, polițiștii au emis 150 de ordine de protecție provizorii.
Peste 35.600 de infracțiuni din sfera violenței domestice: 58,6 la sută – lovire sau alte violențe, 21,3 la sută – abandon de familie, 3,7 la sută – nerespectarea ordinelor de protecție s-au înregistrat în primele 11 luni ale lui 2018, a arătat Poliția Română. Peste 75 la sută dintre infracțiuni s-au produs acasă. În total, anul trecut au fost emise 3.438 de ordine de protecție, cele mai multe fiind la solicitarea victimelor – 3.393 de ordine de protecție. În 2017, au murit 46 de femei, 26 de bărbați și 12 copii (șase fete și șase băieți) în urma violențelor comise asupra lor de foști sau actuali parteneri sau alți membri ai familiei. În 73 din cele 84 de cazuri, agresorul era un bărbat adult.
Newsweek România a solicitat un punct de vedere Primăriei Capitalei, pe care îl va publica îndată ce îl va primi.
La cine puteți apela dacă sunteți victima violenței domestice
Victimele violenței domestice pot suna la numărul de telefon 0800 500 333, o linie telefonică gratuită, la care operatorii răspund non-stop.
În sectoarele 1,2,3 și 4 din București există centre care primesc victime ale violenței domestice. Adresa centrelor de stat din București și din țară o puteți accesa aici.
De asemenea, oferă cazare, consiliere psihologică și juridică mai multe ONG-uri. Lista lor, aici.
