Sistemul de pensii din Europa este pus sub o presiune foarte mare, iar pensionarii deja încep să resimă în viața de zi cu zi costurile.
Putem observa că România și Germania se confruntă cu îmbătrânirea populației și cu creșterea costurilor sociale, însă abordările sunt diferite.
Bolojan a anunțat că vin 6 luni foarte grele în care România poate intra în incapacitate de plată.
Citește și: Bolojan avertizează că pensiile și salariile ar putea să nu mai fie plătite. „Vin 6 luni critice”
România în pragul incapacității de plată. Ce ne învață Germania despre pensii și cum depășește criza
În timp ce Germania planifică reforme pe termen lung pentru a preveni dezechilibrele, România se luptă să evite colapsul imediat al bugetului de pensii.
Pensiile din România au fost crescute odată cu recalcularea pensiilor din 2024. În medie, pensionarii au primit câte 500 de lei în plus.
Presiunea pe buget a fost destul de mare având în vedere că aproape patru milioane de pensionari au primit bani în plus la pensie, în funcție de cât au muncit și cât au contributi la sistemul public.
Ca un revers, în 2025 România se confruntă cu un deficit de peste 3,2 miliarde de euro. Singura măsură urgentă pe care statul român a reușit săo implementeze la 1 august 2025 a fost introducerea impozitului și contribuțiile sociale CASS la pensiei mai mari de 3000 lei.
Citește și: Familie de magistrați cu 50.000 lei/lună pensii speciale. Soțul are și 17.000 lei salariu de la stat
Pentru pensionari aceasta a reprezentat o pierdere semnificativă de venit, mai ales în rândul celor care au foarte multe cheltuieli cu costurile de viață.
În paralel, Germania se confruntă cam cu aceleași probleme, însă statul încearcă să limiteze costurile sociale și să ajusteze vârsta de pensionare, avertizând că povara fiscală a devenit nesustenabilă.
Într-o declarație acordată ziarului Rheinische Post, președintele DIHK, Peter Adrian, a afirmat că, per ansamblu, guvernul federal arată „prea puțină voință concretă de reformă”.
Pensionari aflați la pensie stau în parc - Foto: Freepik
Această atitudine ar crea „neîncredere și dezamăgire în economie”. Situația, a subliniat el, trebuie corectată „cât mai repede posibil” în toamnă.
Peter Adrian a subliniat că Germania trebuie să se îndepărteze de mentalitatea „all-inclusive” și să promoveze mai multă responsabilitate individuală.
Printre propunerile sale se numără creșterea vârstei de pensionare începând cu 2031, ajustarea în funcție de speranța de viață și limitarea pensionării anticipate prin penalizări mai mari.
De asemenea, reprezentantul DIHK recomandă reducerea prestațiilor sociale și implicarea mai mare a cetățenilor în acoperirea costurilor pentru asigurarea de sănătate și îngrijire pe termen lung.
Povara contribuțiilor sociale și riscurile pentru economie
Contribuțiile la asigurările sociale din Germania depășesc 40% din costul muncii și continuă să crească. Tot mai multe companii semnalează că aceste costuri ridicate reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru afaceri, afectând competitivitatea și capacitatea economiei de a genera locuri de muncă.
Citește și: Cu ce procent uriaș ești penalizat dacă ieși la pensie cu 5 ani mai devreme ? Există și o veste bună
Cancelarul Friedrich Merz și ministrul de Finanțe Lars Klingbeil au propus planuri de austeritate pentru companiile de asigurări de sănătate, însă reacțiile au fost dure, arătând dificultatea implementării reformelor.
În linii mari, România și Germania se confruntă cu aceeași provocare – creșterea costurilor sociale – însă diferența constă în modul de abordare.
România se luptă cu deficitul imediat și riscul de incapacitate de plată, adoptând măsuri de urgență precum taxe suplimentare și împrumuturi externe. Germania, în schimb, anticipează criza și discută ajustări treptate ale vârstei de pensionare.
Creșterea pensiilor și presiunea asupra bugetului
Marea recalculare a pensiilor din anul 2024 a fost concepută pentru a corecta inechitățile între pensionari și pentru a aduce veniturile aproape de nivelul real al inflației.
Cu toate acestea, măsura a avut efecte severe asupra bugetului asigurărilor sociale. În prezent, România are nevoie de fonduri suplimentare pentru a acoperi creșterile deja acordate, iar orice întârziere sau blocaj în plățile indexărilor riscă să agraveze situația.
Indexarea prevăzută pentru 1 ianuarie 2025 și cea planificată pentru 2026 nu au fost încă acordate, deși legea prevedea ajustarea pensiilor în funcție de rata inflației.
Această întârziere a alimentat nemulțumirea pensionarilor din România și a ridicat semne de întrebare serioase asupra capacității statului de a gestiona sistemul public de pensii.
CASS și impozitul pe pensii mari
O măsură adoptată recent de Guvernul din România prevede aplicarea CASS și a impozitului pe pensiile ce depășesc 3.000 de lei.
Conform calculelor oficiale, aproximativ două milioane de pensionari vor fi afectați, statul urmând să colecteze în jur de 800 milioane de euro.
Citește și: 890.000 pensionari primesc un ajutor la pensie de 530 lei. Ce au muncit și câți ani?
Deși această sumă poate aduce un plus semnificativ la buget, ea nu rezolvă problema structurală: deficitul de peste 3 miliarde euro rămâne.
Premierul a avertizat public că, fără corecții majore, România ar putea intra în incapacitate de plată în următoarele șase luni. Aceasta ar însemna că statul nu ar mai putea achita pensiile, salariile bugetarilor și datoriile externe, generând o criză fără precedent.
„Riscul de incapacitate de plată este într-adevăr foarte mare după ani de deficite mari”, a spus Ilie Bolojan.
Chiar dacă măsurile sunt dure pentru unii pensionari, statul consideră că doar în acest fel va putea fi acoperit deficitul bugetar.
„Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte negativ.”, a mai spus premierul.
