Sănătatea, un domeniu abandonat de PSD

DE Mihai Duță | Actualizat: 20.11.2019 - 09:25
REACȚIE Schimbările haotice din sistemul medical au fost prilejul a numeroase proteste în ultimii ani - Foto: INQUAM PHOTOS/ George Călin

99% dintre românii din mediul urban cred că Sănătatea trebuie să fie o prioritate pentru Guvern și autorități.

SHARE

În momentul de față, România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce  privește finanțarea Sănătății și accesul la tratamente de ultimă generație.

Acesta este și motivul pentru care 86% dintre români consideră că standardele europene de tratament sunt inaccesibile în România, conform unui studiu realizat pentru Coaliția Votez pentru Sănătate

Principalele aspecte care îi afectează pe pacienții români sunt calitatea slabă a îngrijirilor medicale, numărul insuficient de medici, lipsa unei viziuni pe termen lung privind sănătatea și accesul limitat la medicamente noi, potrivit aceluiași studiu.

96% dintre români au declarat că au interacționat, în ultimii 3 ani, cu sistemul românesc de sănătate, însă doar 38% s-au declarat mulțumiți de ultima interacțiune.

74% dintre respondenți cred că majoritatea măsurilor propuse în domeniul sănătății, în ultimii 3 ani, nu au fost implementate și aproximativ 65% nu simt o schimbare în bine în acest domeniu.

Sănătatea trebuie să fie o prioritate pe agenda publică, pentru Guvern și autorități - este opinia a 99% dintre românii din mediul urban, mai arată studiul Coaliției Votez pentru Sănătate. 

„Sănătatea cetățenilor ar trebui să fie o prioritate pentru decidenți, dar totodată depinde de fiecare dintre noi cât de mult punem accent pe acest subiect.

Noi, cetățenii, ar trebui să fim cei care alegem prioritățile pe care le dorim”, a declarat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România  și membru al Consiliului de Experți Votez pentru Sănătate.

Pentru 78% dintre respondenți, a avea acces la îngrijire și medicamente este un lucru esențial, însă dintre cei care au primit o reţetă de medicamente noi, 4 din 10 au avut dificultăți în a găsi tratamentul de care aveau nevoie.

Sănătatea ar trebui să primească o finanțare mai mare din partea Guvernului, cred 97% dintre români, iar, în privința măsurilor pe care și le-ar dori implementate, în topul celor propuse sunt îmbunătățirea îngrijirilor medicale, investiții în echiparea spitalelor, lansarea unor programe de prevenție și accesul la medicamente de ultimă generație.

Ultimul loc din Europa

România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte bugetul alocat pentru Sănătate (raportat la PIB), în anul 2017, cheltuielile cu sănătatea ca procent din PIB/cap de locuitor fiind aproape jumătate din nivelul UE și cu 20% mai mici decât media din Europa de Est.

Suntem cap de listă și în statistici negative, care arată impactul real al deciziilor din Sănătate asupra pacientului român. O statistică Eurostat arată că ne situăm pe primul loc în Uniunea Europeană la procentajul deceselor care ar fi putut fi evitate, ţinând cont de cunoştinţele şi tehnologia medicală.

Potrivit Eurostat, în 2016, în Uniunea Europeană (UE), au murit aproximativ 1,7 milioane de persoane cu vârsta sub 75 de ani.

Dintre acestea, aproximativ 1,2 milioane de decese ar putea fi considerate premature. 741. 000 de decese ar fi putut fi evitate prin intervenții eficiente de sănătate publică și prevenire primară și alte 422.000 de decese, evitate prin intervenții medicale în timp util și eficiente.

O treime din decesele care ar fi putut  fi evitate în UE au vizat boli de inimă și plămâni.

Proporția de decese potențial evitabile prin intervenții medicale în timp util și eficiente, în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani, variază între statele membre ale UE raportat la nivelul anului 2016.

Cele mai mari procente au fost înregistrate în România (31,9%) și Slovacia (30,8%), urmate de Lituania (30,1%), Malta (30,0%), Bulgaria și Letonia (ambele 29,7%). În schimb, cota cea mai mică a fost înregistrată în Franța (19,3%), urmată de Belgia (20,5%), Danemarca (21,0%) și Olanda (21,7%).

La fel, cu doar 75 de euro de persoană alocați pentru medicamente, ultimul loc in UE, și un timp de așteptare de aproape 4 ani pentru a beneficia de medicamente noi, România are mult de recuperat pentru a ajunge la standarde europene.

Din 2006 până în prezent, Legea Sănătății a suferit mii de modificări, România nu are încă o lege coerentă a prevenției, iar miniștrii Sănătății, care s-au schimbat în medie la 11 luni, au modificat odată cu ei și prioritățile în Sănătate. 

Sănătatea în programele candidaților la președinție

Constituția nu acordă atribuții efective președinților în domeniul Sănătății, politicile și implementarea lor fiind atributul Parlamentului și Guvernului.

Cu toate acestea, la nivelul Administrației Prezidențiale funcționează Departamentul de Sănătate Publică, condus de un consilier de stat, care are rolul de a media între actorii sistemului și de a propune președintelui evaluări și soluții pentru îmbunătățirea funcționării acestuia.

În trecut, au existat președinți care s-au implicat activ în dezbateri privind Sănătatea și și-au asumat la nivel declarativ reforme în acest sens.

Viorica Dăncilă, candidata PSD,
nu a avut un capitol special dedicat
ÂSănătății în manifestul electoral

Klaus Iohannis, președintele în funcție, candidat pentru al doilea mandat, alocă în programul său electoral un subcapitol distinct Sănătății, propunând „o schimbare de paradigmă“ - o strategie pe termen lung care să pună pacientul în centrul sistemului.

Iohannis promite o creștere a alocărilor bugetare pentru sistemul de sănătate și pune accent pe prevenţie şi educaţie: alimentaţia sănătoasă, promovarea activităţii fizice, controlul consumului de tutun, acoperirea vaccinală, programe de prevenţie și screening, testare și depistare precoce a bolilor.

Candidatul Alianței USR-PLUS, Dan Barna a propus o reformă radicală atât în Sănătate, cât și în sistemul asigurărilor de sănătate.

Programul lui Dan Barna cuprinde un capitol dedicat sistemului, iar principala propunere este o nouă lege a sănătății.

Principalele modificări propuse în această lege:  un rol crescut pentru medicina de familie, promovarea în spitale pe criterii de competență, modernizarea sistemului de asigurări de sănătate, întărirea asistenței medicale primare și a programelor de prevenție, reguli mai flexibile privind stimulentele fiscale acordate activităților din domeniul cercetării și inovației din sfera medicală. 

Viorica Dăncilă, candidata PSD, nu a avut un capitol special dedicat Sănătății, în manifestul electoral. Vizita liderului PSD la Secția de Neonatologie a Spitalului Sf. Pantelimon din Focșani, unde s-a pozat cu un nou născut în brațe, deși umblase înainte în diverse locuri de unde ar fi putut veni cu microbi, s-a lăsat cu o anchetă dispusă de Direcția de Sănătate Publică Vrancea.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.