Pandemia Covid a zguduit un sistem de sănătate slab finanțat, ceea ce a scăzut durata de viață cu 1,4 ani, până la 74,2 ani, față de reducerea medie în UE, cu 0,7 ani.
„Speranța de viață din România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia de COVID-19 a inversat unele dintre câștigurile înregistrate începând cu anul 2000. Pandemia a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a serviciilor de prevenție și a sănătății publice, într-un sistem de sănătate în prezent puternic dependent de îngrijirea în spitale”, se arată în raport.
Obiceiurile nesănătoase contribuie la aproape jumătate din toate decesele înregistrate în România, se arată în document.
„România raportează un consum mai mare de alcool și diete mai nesănătoase decât mediile UE, dar obezitatea la adulți este cea mai scăzută din UE. Fumatul la adulți este acum puțin mai mic decât media UE. Acești factori de risc sunt mai răspândiți la bărbați decât la femei. Ratele supraponderale, obezității și fumatului în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii”, scrie în raport.
Cheltuielile cu sănătatea pentru asistența primară sunt, de asemenea, cele mai scăzute în termeni absoluți dintre țările UE.
Slăbiciunea asistenței medicale primare și a prevenției ar putea explica ratele ridicate ale mortalității din România atât din cauze prevenibile, cât și din cauze tratabile, aceasta din urmă fiind a patra cea mai mare din UE în 2017”, se mai arată în raport.
Citește și
„Miracolul” românesc: România are un decedat la 12 infectări. Spania și UK, un mort la 400 infectări
Studiu Oxford: Două doze de vaccin nu induc suficienți anticorpi împotriva Omicron
O altă problemă ține de lipsa cadrelor medicale.
„Emigrarea personalului medical a contribuit la deficitul de forță de muncă în sănătate în țară, iar numărul de medici și asistente medicale pe cap de locuitor este mult sub media UE. Acest lucru afectează negativ accesul la îngrijire și contribuie la creșterea timpilor de așteptare. Starea forței de muncă din domeniul sănătății a fost, de asemenea, o preocupare cheie în pregătirea pentru pandemie”, scrie în document.
Experți din cadrul Comisiei Europene pregătesc anual un set de 30 de profiluri de țară, care acoperă toate statele membre ale UE, inclusiv Islanda și Norvegia.
Profilurile de țară din ciclul „Starea sănătății în UE” sunt menite să fie sursa principală de cunoștințe și informații cu privire la sistemul de sănătate al fiecărei țări, din perspectiva unei comparații încrucișate la nivelul UE.
