Ingredientul ieftin care face supa mai sățioasă și mai cremoasă. Cum susține sănătatea intestinului?
Un ingredient ieftin poate transforma o supă obișnuită într-o masă mai sățioasă și mai cremoasă. Acesta aduce nutrienți care susțin sănătatea intestinului, a inimii și a creierului, iar adăugarea lui în preparat este simplă și se face în câteva clipe.
Fasolea este un ingredient simplu care poate face supa mai hrănitoare și mai cremoasă. Bogată în proteine vegetale, fibre și alți nutrienți, aceasta poate susține sănătatea creierului, a inimii și a intestinului, contribuind și la menținerea senzației de sațietate.
Ingredientul ieftin care face supa mai sățioasă și mai cremoasă. Cum susține sănătatea intestinului?
O supă consistentă poate furniza o cantitate importantă de nutrienți, datorită combinației de legume, cereale integrale și surse de proteine. Unele ingrediente se remarcă însă prin beneficii care depășesc senzația de sațietate și confortul oferit de o masă caldă în zilele friguroase sau în perioadele de răceală.
Jennifer Parrott Hanes, dieteticiană autorizată și fondatoare a Mood Matters Dietetics, recomandă fasolea ca ingredient deosebit de valoros pentru creier, inimă și intestin. Aceasta poate fi integrată cu ușurință în rețetele obișnuite de supă, inclusiv folosind varianta din conservă.
Cum se adaugă fasolea în supă pentru un preparat mai hrănitor
Îmbunătățirea valorii nutritive a unei supe simple nu necesită cunoștințe avansate de gătit. Uneori, este suficientă deschiderea unei conserve și adăugarea conținutului în preparat, după clătire.
„Cel mai bun ingredient pentru supe care îmbunătățește sănătatea creierului, a inimii și a intestinelor este fasolea”, spune Jennifer Parrott Hanes. „De fapt, recomand tuturor să încerce să consume o porție de fasole în majoritatea zilelor săptămânii.”
Citește și Trucul bunicii. Cum păstrezi pâinea proaspătă mai multe zile? De ce să pui un cartof lângă ea?
Fasolea poate fi încorporată în supă în mai multe moduri. Metoda preferată a dieteticienei presupune deschiderea uneia sau a două conserve, clătirea boabelor și adăugarea lor direct în oală. Pentru o consistență mai cremoasă, fasolea poate fi pasată înainte de a fi încorporată în preparat.
„O porție de fasole fiartă este de aproximativ 1/2 cană, așa că poți folosi această cantitate ca punct de plecare”, explică specialista. Astfel, aproximativ o jumătate de cană de fasole pentru fiecare porție de supă poate reprezenta o cantitate orientativă.
Fasolea din conservă nu este singura variantă disponibilă, dar este cea mai comodă. Hanes consideră că fasolea uscată, preparată acasă, are o textură mai bună, însă diferența nu justifică întotdeauna efortul suplimentar, scrie Real Simple.
„Am observat că fasolea uscată gătită are o textură mai bună decât cea din conservă, dar, în majoritatea cazurilor, îmbunătățirea nu este suficient de mare încât să merite efortul”, spune aceasta.
Din punct de vedere nutrițional, fasolea din conservă rămâne o alegere foarte bună, mai ales dacă ușurința preparării încurajează consumul mai frecvent.
Ce trebuie avut în vedere la prepararea fasolei uscate
Persoanele care preferă fasolea uscată trebuie să acorde atenție modului de preparare. Hanes avertizează că multe aparate cu gătire lentă nu ating temperaturi suficient de ridicate pentru a găti corespunzător boabele. În schimb, fasolea din conservă este deja fiartă.
Citește și: Cum prepari 5 feluri de mâncare dintr-un singur pui? Economisești timp și bani pentru un meniu variat acasă
„Fasolea nefiertă complet poate provoca simptome asemănătoare intoxicației alimentare, în special fasolea roșie”, explică dieteticiana.
Aceasta recomandă prepararea pe aragaz, astfel încât boabele să fiarbă cel puțin 10 până la 15 minute, urmată de continuarea gătirii la foc mic până când sunt complet fierte. O altă posibilitate menționată de specialistă este utilizarea unui aparat cu gătire lentă care poate atinge temperatura suficient de ridicată pentru această etapă.
Înmuierea fasolei uscate peste noapte poate contribui, de asemenea, la reducerea eventualelor simptome gastrointestinale. Acest pas poate fi util în special persoanelor care, în mod obișnuit, consumă puține fibre.
Cum poate contribui fasolea la sănătatea creierului
Valoarea fasolei nu constă doar în varietatea nutrienților pe care îi conține, ci și în rolurile pe care aceștia le au în organism. Potrivit dieteticienei, compoziția sa o face deosebit de utilă pentru susținerea creierului, a inimii și a intestinului.
Creierul are nevoie de un aport constant de energie și de nutrienți esențiali pentru a funcționa corespunzător. Fasolea poate contribui la asigurarea ambelor, prin carbohidrații complecși și aminoacizii pe care îi furnizează.
„Conțin carbohidrați complecși care asigură energie constantă creierului, precum și aminoacizi precum tirozina și triptofanul, printre alții, care sunt importanți în producția de dopamină și serotonină”, explică Hanes, referindu-se la boabele de fasole.
De asemenea, fierul, magneziul și vitaminele din complexul B au roluri importante fie în producerea energiei necesare creierului, fie în diferite etape ale producerii dopaminei și serotoninei. Prin acești nutrienți, consumul de fasole poate contribui inclusiv la susținerea unei stări de spirit mai bune.
Beneficiile fasolei pentru sănătatea inimii
Fasolea are mai multe proprietăți care pot susține sănătatea cardiovasculară. Unul dintre avantajele sale este contribuția la controlul colesterolului, datorită fibrelor care pot ajuta la reducerea nivelului de colesterol LDL, cunoscut drept colesterol „rău”.
Hanes evidențiază și aportul de proteine vegetale, fără grăsimile saturate care pot favoriza creșterea colesterolului LDL. Astfel, fasolea poate îmbogăți o supă cu proteine, având în același timp beneficii pentru inimă.
Potrivit specialistei, vitaminele din complexul B contribuie la reducerea nivelului de homocisteină. Valorile ridicate ale acestei substanțe sunt asociate cu inflamația crescută și cu bolile cardiace.
În plus, fitochimicalele, adică acei compuși prezenți în plante, contribuie la reglarea inflamației și a leziunilor provocate de stresul oxidativ, explică dieteticiana.
Cum susține fasolea sănătatea intestinului
Componentele care fac fasolea valoroasă pentru creier și inimă sunt importante și pentru sănătatea intestinală. Aceasta furnizează mai multe tipuri de fibre, cu roluri diferite în digestie și în susținerea bacteriilor benefice din intestin.
„Fasolea conține fibre solubile și insolubile, precum și amidon rezistent, toate acestea îmbunătățind sănătatea intestinului”, spune Hanes.
Fibrele insolubile contribuie la deplasarea materiilor fecale prin intestin și la menținerea unui tranzit regulat. În același timp, fibrele solubile și amidonul rezistent hrănesc bacteriile intestinale benefice.
Potrivit dieteticienei, acest proces poate avea efecte favorabile atât asupra intestinului, cât și asupra creierului. Astfel, beneficiile consumului de fasole nu se limitează la regularitatea digestiei.
Prin descompunerea acestor fibre, bacteriile intestinale produc acizi grași cu lanț scurt. Hanes explică faptul că acești compuși pot reduce inflamația intestinală, pot întări mucoasa intestinului și pot contribui chiar la îmbunătățirea stării de spirit.
