Deși acum este clar că oamenii continuă să dezvolte noi celule cerebrale pe tot parcursul vieții, persistă dezbaterea cu privire la un lucru simplu: se aplică asta anumitor zone implicate în memorie?
Studiile anterioare au argumentat pro și contra existenței neurogenezei în hipocampus, dincolo de copilărie.
Un nou studiu oferă acum unele dintre cele mai clare dovezi de până acum că această regiune crucială de formare a memoriei formează neuroni noi până la vârsta adultă.
Hipocampul, centrul memoriei din creier, nu se oprește niciodată din a produce neuroni
În România, neurologii nu recunosc existenţa neurogenezei toată viaţa individului şi se cantonează la limitele Neurologiei secolului trecut, dinainte de medicina regenerativă, limitând astfel tratamentele pentru o largă paletă de boli neurologice şi, în consecinţă, limitând vieţile bolnavilor la mult mai puţini ani.
Studiul este opera unor cercetători de la Institutul Karolinska și de la Universitatea de Tehnologie Chalmers, din Suedia, și analizează secțiunea girusului dentat a hipocampului, partea creierului care acționează ca un centru-cheie de control al emoțiilor, învățării și stocării amintirilor episodice.
„Aceasta ne oferă o piesă importantă a puzzle-ului, în înțelegerea modului în care funcționează creierul uman și cum se schimbă în timpul vieții”, spune biologul molecular Jonas Frisén, conform sciencealert.com.
Citeşte şi: Creierul tău va fi mai sănătos dacă nu va lipsi această vitamină esenţială
Confirmarea faptului că oamenii pot forma noi neuroni în hipocampus, de-a lungul vieții (așa cum pot face și alte animale) ar oferi informații pentru o serie de alte investigații științifice, de la modul în care adulții învață noi abilități, până la ce se întâmplă cu creierul, pe măsură ce acesta se deteriorează la bătrânețe.
Echipa a folosit analiza ARN, pentru a identifica funcțiile celulelor cerebrale, în probe colectate de la persoane cu vârsta de până la 78 de ani, descoperind că unii neuroni erau adaptați să funcționeze ca celule progenitoare neuronale (NPC), care generează noi celule nervoase.
Cercetătorii au descoperit de asemenea asemănări între NPC-urile umane și cele de la șoareci, porci și maimuțe.
Citeşte şi: Ce impact are cafeaua de dimineață asupra creierului? Ce pățești dacă o bei după ora 15:00?
Printr-un proces de învățare automată, cercetătorii au putut de asemenea grupa celulele, în funcție de dezvoltarea lor, de la caracterizarea inițială a celulelor stem, ca o „pagină goală” , până la statutul de neuron imatur, în proces de diviziune.
Rezultatele răspund la întrebări ridicate de studii anterioare (inclusiv unul realizat de aceiași cercetători), care au stabilit că în creierul uman erau prezenți neuroni noi, fără a se putea confirma exact cum au ajuns acolo.
„Am reușit acum să identificăm aceste celule de origine, ceea ce confirmă că există o formare continuă de neuroni, în hipocampul creierului adult”, spune Frisén.
Citeşte şi: De ce trebuie să ne ferim de Bisfenolul A
Studiind o gamă atât de largă de vârste, cercetătorii au confirmat că neurogeneza continuă să se întâmple în hipocampus pe tot parcursul vieții noastre de adult - deși într-un ritm mai lent, în general, pe măsură ce îmbătrânim.
De asemenea, este important de menționat că analiza a relevat rate diferite de neurogeneză la persoane diferite. Acest lucru ar putea indica diferențe în plasticitatea creierului, care afectează învățarea, personalitatea și riscul de îmbolnăvire, dar acesta este un aspect pe care studiile viitoare vor trebui să îl analizeze.
Hipocampul, centrul memoriei din creier, nu se oprește niciodată din a produce neuroni - Foto: Pexels/Artem Podrez
O ipoteză este că anumite afecțiuni ale creierului ar putea depinde de cât de repede pot fi produși neuroni noi. Unii dintre subiecții din acest studiu aveau antecedente de boli psihiatrice sau neurologice, dar, din nou, cercetătorii nu au analizat direct acest aspect, așa că vor fi necesare studii ulterioare.
„Cercetarea noastră ar putea avea implicații și pentru dezvoltarea unor tratamente regenerative, care stimulează neurogeneza, în tulburările neurodegenerative și psihiatrice”, spune Frisén.
