De ce trebuie să ne ferim de Bisfenolul A

DE Radu Țincu | Actualizat: 22.11.2019 - 12:51

Bisfenolul A (BPA) reprezintă o substanță chimică produsă pe scară largă în procesul de obținere a materialelor plastice. Este utilizat în obținerea clorurii de polivinil, cunoscut generic sub numele de PVC.

SHARE

Se regăsește într-o serie de produse de largă utilizare, cum ar fi: echipamente medicale, materiale stomatologice, jucării, echipamente media (CD, DVD). În anul 2008, se fabricau la nivel global peste 5,2 milioane de tone de bisfenol A.

Statele Unite ale Americii dețin locul întâi, urmate de țările asiatice. Din momentul în care bisfenolul A este fabricat și încorporat în diferite produse, acesta va ajunge în mediul înconjurător, devenind în acest fel un poluant al solului și al apelor.

Expunerea omului la bisfenol A se realizează, în principal, simultan cu alimentele contaminate care au fost depozitate în containere din plastic ce conțin acest element.

În ultimii ani, au fost identificate și alte surse de expunere, printre care: contactul pielii cu diferite hârtii plastificate,  hârtie termică sau de imprimare (bonurile de la casele de marcat).

Bisfenolul A este considerat un element cu impact asupra funcționării sistemului endocrin, fiind un perturbator al funcțiilor endocrine (endocrine disruptor compounds – EDC).

Ce reprezintă această nouă entitate numită EDC?

Sunt compuși chimici ce se regăsesc în mediul înconjurător, cel mai adesea ca poluanți și care au capacitatea de a imita, altera, bloca sau modifica într-un anume mod activitatea sistemului hormonal endogen.

Astfel, aceste substanțe chimice modifică nivelul de hormoni circulanți, schimbă conformația și funcționarea receptoriilor endocrini sau alterează modul în care hormonii acționează la nivelul sistemului nervos central modificând procesele fiziologice de reglare ale secrețiilor hormonale.

Ceea ce este extrem de interesant, dar în același timp foarte îngrijorător este reprezentat de faptul că aceste substanțe nu determină efecte proporționale cu doza de expunere, ceea ce se concretizează în obținerea unor efecte negative endocrine majore la doze de expunere foarte joase.

Aceste nivele de joasă toxicitate se pot obține relativ ușor în cadrul expunerilor ambientale (din mediu), însă cu efecte endocrine secundare majore.

Bisfenolul A a fost identificat în majoritatea fluidelor umane, fiind prezent în: sânge, urină, fluid amnio­tic, placentă, cordon ombilical.

Contaminarea alimentelor cu bisfenol A este modulată de: timpul de contact dintre hrană și recipient, temperatura de expunere și tipul de aliment depozitat.

Contaminarea alimentelor reprezintă calea cea mai frecventă de expunere a omului. Bisfenolul A este utilizat și pentru căptușirea unor recipiente fabricate din metal sau alte materiale, tocmai pentru calitatea BPA de a crește stabilitatea termică și a rezistenței mecanice.

Încălzirea unor astfel de cutii de depozitare pentru alimente va determina eliberarea de bisfenol A în alimentul care a fost încălzit. În funcție de temperatura de încălzire, se poate elimina până la 80% din cantitatea totală de bisfenol conținută în recipient.

Materialele stomatologice pot conține bisfenol A, în special sub formă de bisfenol A glicidil metaacrilat (bis-GMA). Aceste materiale sunt utilizate pentru obturațiile dentare, însă cantitatea eliberată este mică. De asemenea, mici cantități pot fi eliberate din lentilele de contact.

A doua sursă principală de expunere, după alimentele contaminate, este reprezentată de hârtia termică imprimată la casele de marcat.

Casierii care manipulează acest tip de hârtie au valori ale bisfenolului A duble comparativ cu populația generală. Jucăriile din plastic care conțin bisfenol A pot să contamineze copiii care le manipulează, mai ales atunci când aceste jucării vin contact cu saliva celor mici.

Bisfenolul A este metabolizat în ficat. Timpul de înjumătățire este de aproximativ 5 ore.

Efecte asupra sănătății umane

Bisfenolul A acționează asupra receptorilor de estrogen, receptorilor androgenici sau tiroidieni. Efectul asupra acestor receptori este total impredictibil, bisfenolul putând acționa prin stimularea receptorilor (agonist) sau prin blocarea acestora (antagonist).

Aceste efecte endocrine se manifestă prin: infertilitate masculină sau feminină, pubertate precoce, formarea unor tumori hormon- dependente în special la nivelul sânului, prostatei sau o serie de tulburări metabolice, dintre care cea mai frecventă este sindromul ovarului polichistic.

Bisfenolul A, chiar în concentrații nanomoleculare, inhibă eliberarea de adiponectină din țesutul gras.

Reducerea nivelului de adiponectină determină creșterea rezistenței la insulină și crește susceptibilitatea de a dezvolta boli asociate obezității.

BPA poate acționa ca un antagonist la nivelul receptorului androgenic, fiind implicat în apariția tumorilor prostatice.

În plus, poate inhiba o enzimă numită aromatază care transformă testosteronul în estradiol.

Blocarea acestui receptor androgenic la bărbați afectează spermatogeneza și afectează calitatea și cantitatea spermei.

Inhibarea acestei enzime determină scăderea nivelului de testosteron și determină probleme de fertilitate și potență.

Studiile animale găsesc corespondența între expunerea prenatală la BPA și apariția obezității după naștere.

Efectele neurologice - sunt explicate prin acțiunea BPA asupra receptorilor estrogenici. Expunerea neuronilor din hipocamp la BPA determină modificări structurale ale acestora.

Există totuși și vești bune. Acestea vin de la Comisia Europeană și Agenția Europeană pentru Substanțe Toxice.

În anul 2016, Comisia Europeană a hotărât să restricționeze utilizarea BPA pe hârtia termică. Această restricție va intra în vigoare în anul 2020.

Din păcate, această decizie de restricționare  a BPA în hârtia termică a determinat producătorii să aducă pe piață bisfenolul S.

Se pare că această nouă substanță determină efecte similare cu bisfenolul A, fiind introdusă doar pentru a scăpa de reglementările legislative.

Chiar în prezent se fac cercetări asupra bisfenolului S în vederea stabilirii cu exactitate a efectelor nocive. Dacă acest lucru se dovedește a fi real, cel mai probabil și acesta din urmă va fi restricționat.

Uniunea Europeană a catalogat bisfenolul A ca toxic pentru reproducerea umană, categoria 1 B. Din anul 2017, BPA  a fost introdus pe lista substanțelor chimice cu efecte endocrine negative.

Încă din anul 2011, BPA a fost interzis în producția de biberoane. În unele țări, interzicerea  a fost extinsă pentru toate alimentele sau ustensilele de bucătărie dedicate copiilor până la vârsta de 3 ani.

Franța, una din țările care a promovat interzicerea BPA, a interzis toate ambalajele, recipentele sau ustensilele alimentare care conțin bisfenol A.

În restul Uniunii Europene, sunt reglementări care limitează doza de expunere la BPA. Pentru jucării, în anul 2018, Comisia Europeană a redus cantitatea maximă ce poate fi eliberată din jucării de la 0,1 mg/l la
0,04 mg/l.

Este evident din toate studiile științifice publicate și din reglementările Comisiei Europene și a Agenției Europene pentru Substanțe Toxice că bisfenolul A reprezintă o substanță toxică ce prezintă motive de îngrijorare deosebite din cauza efectelor negative la nivel endocrin. 

Dr. Radu Țincu este medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.