Apariția virusului Sars-Cov-2 ne-a schimbat într-un mod brutal și neașteptat stilul de viață. Am învățat ce înseamnă să ne distanțăm unii de ceilalți, în contextul în care omul este o ființă socială, am înțeles cum se poate întâmpla că în spațiul comunitar libera circulație să fie suspendată, am trăit experiența în care tumultul străzilor comerciale a fost redus la tăcere în doar câteva ore. Pandemia a închis școlile și a împins procesul educațional în spațiul virtual. Au fost decizii dure care ne-au modificat percepția asupra vieții. Însă acum, la mai bine de 6 luni de la debutul pandemiei în Europa, am învățat cum putem conviețui cu acest virus. I-am înțeles comportamentul epidemiologic și modalitățile în care putem scădea riscul de infectare.
Școlile trebuie să își reia activitatea. Acest fapt este cât se poate de clar, având în vedere impactul negativ social și psiho-emoțional pe care suspendarea cursurilor l-a avut asupra celor mici. Copii au nevoie de avantajele învățământului clasic, au nevoie de dezvoltarea abilităților de socializare și comunicare, trebuie să fructifice rezultatul emoțional al contactului interuman. O prelungire a învățământului online va determina repercursiuni incalculabile pe termen lung, putând chiar să afecteze dezvoltarea normală și sănătoasă a unei întregi generații.
Din păcate, începerea noului an școlar survine într-un moment epidemiologic nefavorabil determinat de o accelerare a pandemiei în țară noastră. În acest context particular este nevoie de maximă responsabilitate și vigilență dacă ne dorim ca deschiderea școlilor să se facă în condiții de siguranță. Este nevoie de o responsabilitate a părinților, a autorităților locale, a dascălilor, dar și a copiilor. Cu toții trebuie să fim mai responsabili ca oricând.
În ultimul timp s-au făcut comparații, în opinia mea forțate, cu celelalte țării europene care au deschis școlile. Sunt imposibil de realizat astfel de comparații, luând în considerare particularitățile demografice și structurale ale fiecărei țări. Așa cum am asistat neputincioși la fragilitatea structurilor statului în plină pandemie, la faptul că am neglijat trei decenii domenii importante cum ar fi: sistemul de sănătate, învățământul și cultura, tot așa vom privi și spre începerea anului școlar. În această criză sanitară am înțeles că secțiile de terapie intensivă sunt insuficiente, am realizat faptul că migrația medicilor din ultimii ani are repercursiuni dezastruoase. În timpul anchetelor epidemiologice ne-am reamintit, ca treziți dintr-un vis, de importanța Direcțiilor de Sănătate Publică, dar și de fpatul că acestea au fost subfinanțate și subdimensionate atâția ani.
În această toamnă aflăm că sistemul de medicină școlară este ca și inexistent, în contextul unei boli infecto-contagioase care afectează cu precadere aglomerările umane, așa cum suntși școlile.
Sistemul românesc de învățământ este polarizat la fel ca multe alte domenii de activitate. O polarizare periculoasă rezultată din modul de gestionare al țării în perioada postdecembristă. În anul 2020, într-o țară europeană și democratică, școlile din mediul rural încă au toalete în curte și nu au apă curentă. Mă întreb cum vor putea fi implementate măsurile sanitare în aceste insituții de învățământ.
La polul opus avem școlile din marile orașe, care dețin infrastructura necesară, însă sunt supraglomerate, prin lipsa de implicare a autorităților locale, de-a lungul anilor, în a construi noi clădiri care să țină ritmul cu evoluția demografică. Degeaba au aceste școli infrastructura necesară, atunci când copii sunt înghesuiți unii peste ceilalți. În ambele ipostaze ale sistemului de învățământ va fi foarte dificilă implementarea măsurilor sanitare sau respectarea acestora.
În toată această nebuloasă există cel puțin a rază de speranță. Studiile publicate până în prezent ne arată faptul că cei mici nu dezvoltă forme severe de Covid-19. Există o proporție extrem de redusă de copii care au avut nevoie de terapie intensivă în momentul în care s-au contaminat cu Sars-Cov-2. De asemenea mortalitatea în rândul copiilor este foarte redusă. Privind aceste date putem concluziona că deschiderea școlilor este sigură din perspectiva copiilor. Însă elementul de îngrijorare este reprezentat de riscul că un copil asimptomatic contaminat cu noul coronavirus să îl poată transmite în comunitatea din care face parte sau familiei.
Până la începerea anului școlar părinții trebuie să își antreneze copii cu privire la respectarea măsurilor sanitare.
Revenind la particularitățile și insuficiențele sistemului de educație trebuie să privim și spre resursa umană deficitară. Va fi foarte dificil ca într-o școală cu deficit de personal să se poată realiza supravegherea copiilor din punct de vedere epidemiologic.
O atenție deosebită trebuie acordată utilizării dezinfectanților. Dezinfectanții achizionați de școli trebuie să fie avizați de Ministerul Sănătății. Utilizarea lor în dispensere face necesară afișarea prospectului în imediata vecinătate a dispozitivului, astfel încât informații esențiale despre conținut să fie disponibile. Dezinfectanții se utilizează doar așa cum este menționat în prospect. Nu se vor folosi alte substanțe dezinfectante, de suprafețe sau de menaj, pentru tegumente.
Având în vedere prezența alcoolului etilic, dar mai ales concentrația acestuia, utilizarea acestor substanțe se va face numai la nivelul mâinilor. În special la copii, dacă se vor aplica dezinfectante pe o suprafață extinsă a corpului poate să apară absorbția cutanată a alcoolului și chiar manifestări de intoxicație alcoolică. Nu este recomandat să inspirăm vaporii de alcool degajați. Unii dezinfectanți conțin și alte substanțe chimice care pot determina bronhospasm la persoanele cu hiperreactivitate bronșică sau astm. Copii nu trebuie să folosească în exces substanțele dezinfectante, având în vedere sensibilitatea cutanată a acestora. . Apariția unor reacții locale de tip alergic sau inflamator este posibilă. În acest caz schimbarea tipul de dezinfectant poate reprezenta o alternativă. Dacă simptomatologia persistă este necesar un consult medical și elaborarea unui tratament. Spălatul cu apă și săpun reprezintă cea mai bună alternativă.
Singură soluție viabilă pentru începerea anului școlar este responsabilitatea și vigilența tuturor. În absența aplicării măsurilor sanitare cu maximă seriozitate, bucuria începerii anului școlar va fi știrbită de apariția unor focare la nivelul școlilor. În cazul unei situații degenerate este posibilă suspendarea cursurilor dacă nu la nivel național, cel puțin regional sau local. Dar dincolo de aceste restricții cu toții ne dorim ca și cei mici să își desfășoare orele în siguranță. Siguranța copiilor la școală va reprezenta siguranță comunității și a familiei din care aceștia fac parte.
