În principiu, spitalele raportează decesul oricărui pacient care are noul coronavirus, fără să specifice în ce măsură acesta a contribuit la cauza morții.
Este cauza principală de deces sau un factor contributiv sau pur și simplu un element prezent atunci când moartea este cauzată de altceva?
De exemplu, un tânăr de 18 ani din Coventry a testat pozitiv pentru coronavirus cu o zi înainte de a muri și a fost raportat ca fiind cea mai tânără victimă la acea vreme. Însă spitalul a precizat ulterior că moartea a fost cauzată de o boală neconectată cu virusul.
Există și cazuri concrete, inclusiv din domeniul sănătății, în care oamenii au murit de COVID-19, fără să aibă comorbidități.
Oficiul pentru Statistică Națională (ONS) din Marea Britanie a încercat să clasifice cazurile în funcție de cauza principală a morții. Au fost analizate în jur de 4.000 de decese în Anglia și Țara Galilor din luna martie.
Prima concluzie a fost că virusul a fost cauza majorității deceselor, nu alți factori.
În al doilea rând, 9 pacienți din 10 au prezentat boli preexistente, cum ar fi boli de inimă și probleme respiratorii care îi supuneau unui risc crescut de deces.
Până la 3 aprilie, au existat 16.000 de decese - cu 6.000 mai multe pentru această perioadă a anului, când numărul de decese începe să scadă odată cu trecerea iernii. Mai multe decât vârful anterior observat în timpul focarului de gripă severă din 2015.
Nu tot acest „surplus” de decese au fost cauzate de COVID-19, dar un număr semnificativ, da.
ONS a indentificat pentru început 2.500 care nu au fost puse pe seama infecției cu coronavirus și le-au analizat pe celelalte.
„Mulți oameni care au murit de COVID ar fi murit oricum într-o perioadă scurtă”, a declarat Prof. Sir David Spiegelhalter, de la Universitatea din Cambridge.
Însă câți anume, este imposibil de spus în această etapă, a subliniat Spiegelhalter.
Prof. Neil Ferguson, de la Imperial College London, a sugerat că ar putea fi până la două treimi din cauza coronavirusului.
Mulți experți sugerează că un număr de decese s-a datorat unor urgențe medicale netratate, pentru că pacienții au vrut să evite internarea în spitalele suprasolicitate. Dintre acestea, multe decese au fost cauzate de accidente vasculare cerebrale sau atacuri de cord.
Prof. Robert Dingwall, de la Universitatea Nottingham Trent, este de părere că vor mai exista „victime colaterale” din cauza altor factori, cum ar fi probleme de sănătate mintală și sinucideri legate de izolare, probleme cardiace din lipsa de activitate, impactul asupra sănătății din cauza șomajului crescut și a nivelului de trai redus, întârzierea operațiilor de rutină și amânarea screening-ului cancerului.
Toți acești factori, plus o contracție de durată a economiei, duc la pierderea a trei luni de viață în medie în întreaga populație din cauza pandemiei.
