Virusul a suferit o mutație semnificativă în regiunea Spike, adică la acele „coronițe” ale coronavirusului, prin care acesta se „leagă” de celulele umane, atrage atenția profesorul Păunescu, citând un articol pe această temă, publicat în revista Cell.
Această mutație se asociază cu o infecțiozitate mărită și cu o încărcătură virală mai mare, ceea ce ar putea sugera o creștere a agresivității virusului, iar în România a fost identificată deja noua tulpină a virusului, cea modificată.
Dacă aceste mutații vor continua în același ritm, s-ar putea ca peste un an sau doi vaccinul să nu mai fie eficient, să fie ca în cazul gripei, în fiecare an, să fie nevoie de un alt vaccin, pentru că toate vaccinurile „țintesc” aceste coronițe ale virusului, avertizează profesorul Păunescu, într-o declarație pentru Newsweek România.
În ceea ce privește vaccinul românesc, dezvoltat la Timișoara, profesorul spune că fondurile primite până acum ajung pentru o cercetare, nu pentru un vaccin.
Citește și: EXCLUSIV VIDEO Ce a simțit prof. Virgil Păunescu atunci când a testat vaccinul românesc anti-COVID
Noua tulpină a coronavirusului circulă în România
„Varianta inițială a virusului, denumită Wuhan D-614, a fost înlocuită de varianta G-614. Această mutație se asociază cu o infecțiozitate mărită și cu o încărcătură virală mai mare, ceea ce ar putea sugera o creștere a agresivității virusului. Mutația tulpinii originale Wuhan D-614 a avut loc într-un timp foarte scurt (pentru un virus), mai exact in cursul lunii aprilie, iar cele două tulpini ale virusului coexistă în momentul de față în diverse țări și în diverse proporții, tendința fiind însa clară: de inlocuire a tulpinii inițiale.
În Europa și SUA, tulpina nouă, G-614, a înlocuit aproape în totalitate varianta inițială Wuhan D-614.
În prezent au fost făcute publice 75,000 de genomuri, dintre care 112 sunt din România. Analiza mutațiilor secvențelor din România a identificat 25 de mutații de aminoacizi în 19 poziții distincte, aceste mutații arată că în țara noastră circulă varianta G-614, nou-venită, probabil, din Italia sau Spania.
Institutul Cantacuzino din București a publicat în data de 7 iulie 2020 un articol în care sunt prezentate alte 18 secvențe de coronavirus care au suferit mutații. Acestea de asemenea, prezentând noua variantă a virusului.
Noua variantă produce o încărcătură virală mai mare la pacienții infectați, lucru care ridică semne de întrebare privind posibila creștere a contagiozitatii și gravității bolii.
Colectivul de Bioinformatică al Centrului OncoGen, Timișoara, analizând mutațiile din România, a constatat că virusul are o afinitate de legare mai mare cu receptorul ACE2 de pe celule umane, ceea ce îi conferă noii variante de virus un avantaj infecțios față de tulpina inițială (adică infectează mai ușor și mai rapid celule țintă)”, explică Institutul OncoGen, într-un comunicat.
Cum va influența acest lucru crearea unui vaccin?
„La un moment dat – în momentul de față nu este cazul – dacă aceste mutații continuă într-un ritm atât de rapid, s-ar putea ca, peste un an-doi, virusul să aibă o structură atât de diferită față de cel de acum, încât vaccinurile să nu mai fie eficiente, să fie ca la gripă – în fiecare an să fie un alt vaccin”, atrage atenția profesorul Virgil Păunescu, într-o declarație pentru Newsweek România.
Profesorul mai explică și că „vaccinurile care sunt deja în pregătire nu sunt încă afectate de mutațiile care au fost depistate până în prezent. Dacă mutațiile continuă în ritmul ăsta, s-ar putea să se ajungă în situația în care unele dintre ele să nu mai fie eficiente. Nu știm, în funcție de tehnologie, toate vaccinurile țintesc această regiune formată din 1.300 de aminoacizi și, dacă aceasta se schimbă suficient de mult, sigur că va fi o problemă. Dar nu știm când și dacă”.
Întrebat dacă ar trebui să ne alarmăm acum, profesorul Virgil Păunescu a răspuns: „Nu, dar eu rămân la părerea mea: omenirea subestimează acest virus”.
Ce se întâmplă cu vaccinul românesc anti-COVID
Profesorul Păunescu spune că vaccinul românesc anti-COVID „merge încet, pentru că noi am avea nevoie de o finanțare cam de 5 milioane de euro și deocamdată am primit de la Ministerul Cercetării 720.000 de euro, ori aceștia sunt bani cu care poți să faci o cercetare, dar nu poți să faci un vaccin”.
„Noi am ales varianta de vaccin cea mai nouă, cea mai simplă, ușor de modificat în cazul unor mutații, dar totuși ea nu se ridică la sute de milioane de euro, o putem face mult mai ieftin, dar fără 5 milioane de euro e puțin probabil să ajungem în faza a doua”, explică cercetătorul.
Întrebat dacă autoritățile i-au mai promis fonduri suplimentare, profesorul Virgil Păunescu a răspuns că „promisiuni avem, dar lumea nu stă în loc, noi am avut gata design-ul vaccinului, proiectul, în ianuarie. În 20 ianuarie l-am publicat, nu cred că există în lume un colectiv care să fi publicat mai repede decît noi sau să aibă mai repede decît noi designul vaccinului și tot cu el suntem. Și cu toate astea luni de zile nu s-a întâmplat nimic, așa încât am rămas cu șase luni în urma celor care în ianuarie erau în urma noastră. De ce Guvernul României nu are încredere în cercetarea romînească și nu riscă?”.
Profesorul arată că în crearea oricărui vaccin este un risc, dar consideră că lipsa alocării fondurilor cerute de oamenii de știință denotă o neîncredere a autorităților în cercetarea românească.
„E vorba de un risc, sigur, e posibil să nu ajungem să avem un vaccin; din 100 de vaccinuri, câte sunt acum în dezvoltare la nivel mondial, probabil că 80 la sută nu vor ajunge la capăt, dar la câți bani a primit România pentru COVID, 5 milioane, cât am cerut noi pentru vaccin, e 0,ceva la sută. E o lipsă de încredere fenomenală a românilor în români – și preferă să cumpere vaccinuri din străinătate, sigur că noi ne-am înscris cu 10 milioane la UE, dar UE o să ni le trimită în tranșe de câteva sute de mii și, cu acest ritm, în vreo cinci ani, o să reușim și noi să ne vaccinăm”, conchide profesorul Păunescu.
Citește și: Profesorul Păunescu, lăudat de Ambasada Marii Britanii pentru vaccinul dezvoltat la Timișoara
