De ce Înalta Curte a respins creșterea pensiilor pentru pensionarii cu grupe de muncă? Cum a motivat
Înalta Curte a respins posibilitatea creșterii pensiilor pentru pensionarii cu grupe de muncă. Judecătorii nu au fost de acord să fie acordate puncte de stabilitate pentru anii suplimentari obținuți de pensionarii care au lucrat în condiții speciale de muncă.
În Monitorul Oficial a fost publicat motivul pentru care Înalta Curte a decis că anii suplimentari acordați pensionarilor care au muncit în condiții speciale nu sunt contributivi. A fost menținută prevederea din noua lege a pensiilor.
Citește și: Sistemul public de pensii, în colaps din 2025. Urmează un val „uriaș” de pensionări. De unde bani?
Înalta Curte respinge creșterea pensiilor pentru pensionarii cu grupe de muncă. Cum a motivat?
Decizia Înaltei Curți a fost luată în septembrie 2025, dar azi a fost publicată motivarea în Monitorul Oficial. Decizia e AICI
Speța judecată de Înalta Curte a venit după o sesizare formulată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud – Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.902/112/2024 şi de Tribunalul Tulcea care au cerut clarificări.
În speța judecată un fost mecanic de locomotivă „a chemat în judecată Casa de Pensii solicitând recalcularea pensiei stabilite.
Pensionarul a arătat că perioada pe care a lucrat-o efectiv în grupa I de muncă este de 25 de ani, 0 luni şi 14 zile.
Perioadele suplimentare acordate datorită grupei sunt de 12 ani, 6 luni şi 7 zile, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, dar care nu au fost luate în calcul ca stagiu de cotizare contributiv.
Cu toate că s-a reţinut şi s-a achitat contribuţia de asigurări sociale în cotă de 35%, faţă de 25%, respectiv 15%, cât se achită de către cei cu condiţii normale de muncă şi care beneficiază de puncte de stabilitate”, a arătat pensionarul.
Citește și: Cine sunt decrețeii ce vor face pensia aproape imposibil de plătit? Născuți după legea lui Ceaușescu
El a cerut ca perioada de 12 ani şi 6 luni să fie trecută la rubrica „Stagiul de cotizare contributiv”, recalcularea pensiei şi plata diferenţei drepturilor de pensie.
Pensionarul a cerut, astfel, ca perioadele suplimentare acordate la grupele de muncă să fie considerate stagiu contributiv. El a mai subliniat că dacă aceste perioade suplimentare devin contributive pensia lui va crește.
Tribunalul i-a dat dreptate pensionarului
Tribunalul Bistrița i-a dat dreptate pensionarului.
„În opinia Tribunalului Bistriţa-Năsăud, prevederile art. 15 din Legea nr. 360/2023 trebuie interpretate în sensul că perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă şi perioada suplimentară acordată pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare contributiv”, se arată în document.
Pensia pensionarului ar fi crescut cu câteva sute de lei, adică banii aferenți a 12 ani contributivi.
Citește și: Pensionarii cu pensie mai mică de 3.000 lei primesc o nouă gratuitate. La ce folosește beneficiul
Numai că Tribunalul Bistrița a decis să ceară și un punct de vedere de la Înalta Curte. Iar Înalta Curte a anulat decizia Tribunalului Bistrița.
Înalta Curte a menținut prevederea din noua lege a pensiilor, potrivit căreia perioadele suplimentare la grupele de muncă reprezintă stagiu de cotizare în condiții normale de muncă, necontributiv.
Ce efecte la pensie are decizia Înaltei Curți?
Efectul imediat al deciziei Înaltei Curți este că legea pensiilor nu se va modifica în favoarea pensionarilor care au ani de muncă la grupa I și a II-a.
Înalta Curte a arătat că respingerea ca inadmisibilă a sesizării a fost din cauza faptului că ea a fost făcută greșit, în baza OUG nr. 62/2024.
Pare că Înalta Curte nici măcar nu a judecat pe fond speța. OUG 62/2024 se referă la personalul plătit din fonduri publice, iar pensionarul din speța judecată de Înalta Curte a fost mecanic de locomotiv și nu a fost plătit din fonduri publice.
Din păcate, această greșeală au făcut-o multe Tribunale. Oare de ce? Să fie ceva voit? Se întreabă specialistul în pensii Sorin Nemeș.
CONCLUZIE: Ce e de făcut? Tribunalele pot reveni cu o nouă cerere la Înalta Curte, dar sesizarea trebuie făcută corect din punct de vedere formal.
