Cercetătorii au descoperit principalul factor al longevității și acesta nu este alimentația. Ce este?
Cercetările recente arată că longevitatea este influențată decisiv nu de dietă, ci de calitatea relațiilor sociale și de sentimentul de scop, factori care reduc stresul și susțin sănătatea pe termen lung.
Oamenii de știință au reexaminat rolul geneticii în longevitatea umană. Un nou studiu publicat în revista Science arată că genetica influențează durata de viață a omului semnificativ mai mult decât se credea anterior.
Anterior, oamenii de știință au estimat factorul genetic în speranța de viață la 10-25%. Aceasta implică faptul că stilul de viață, mediul și factorii aleatori joacă un rol major. Cu toate acestea, aceste estimări s-au dovedit a fi incorecte.
Cercetătorii au descoperit principalul factor al longevității și acesta nu este alimentația. Ce este?
Problema este că mulți oameni din trecut mureau tineri din cauze externe: infecții, accidente și nefericiri. Aceste decese sunt independente de rata de îmbătrânire a organismului și „mascau” influența genetică, scrie UNIAN
Un grup de oameni de știință olandezi a analizat un set de date cu date despre speranța de viață de la perechi de gemeni din mai multe țări, eliminând decesele din cauze externe. Acest lucru le-a permis să evalueze măsura în care îmbătrânirea biologică determină de fapt speranța de viață.
Citește și Cât de importantă este genetica pentru longevitatea umană?
Cercetătorii au descoperit că diferența de durată a vieții dintre gemenii identici a fost mai mică decât cea dintre gemenii fraterni. Acest lucru indică rolul crucial al genelor în longevitate. Per total, autorii studiului au concluzionat că genetica este responsabilă pentru 55% din durata vieții unei persoane.
Această cifră este în concordanță cu ereditabilitatea altor trăsături umane complexe. De exemplu, înălțimea sau nivelul de inteligență al unei persoane sunt, de asemenea, determinate genetic în proporție de aproximativ 50%.
„Aceste considerații au implicații importante. Dacă durata de viață este determinată în mare măsură de genetică, atunci posibilitatea de a influența rata de îmbătrânire, în special prin modificarea stilului de viață, este limitată”, se arată în publicație.
