Ce fel de masaj este recomandat pentru fiecare afecțiune. Relaxare, medical sau sportiv?

Denumirile folosite de saloane pot crea confuzie. Un masaj „profund” nu este automat medical, iar masajul sportiv nu este rezervat exclusiv sportivilor de performanță. Diferența importantă este scopul ședinței: relaxare generală, tratarea unui simptom precis sau pregătirea și recuperarea după efort.

Masajul poate completa tratamentul recomandat de medic, însă nu vindecă afecțiuni precum hernia de disc, artroza, tromboza, ruptura musculară sau bolile neurologice. Intensitatea mai mare nu înseamnă nici tratament mai eficient.

Citește și: Ce trebuie să faci pe loc atunci când ai cârcei ca să nu te mai doară. Din ce cauză apar durerile

Masajul de relaxare, recomandat pentru stres și tensiune musculară ușoară

Masajul de relaxare urmărește în primul rând reducerea tensiunii generale și inducerea unei stări de calm. Este apropiat de masajul suedez sau clasic și folosește mișcări ritmice, alunecări, frământări și presiune ușoară sau moderată.

Poate fi potrivit pentru persoanele care au:

• stres și suprasolicitare psihică;
• oboseală generală;
• tensiune musculară ușoară după multe ore petrecute la birou;
• rigiditate fără durere severă;
• dificultăți de relaxare;
• disconfort muscular difuz, fără o accidentare recentă.

O analiză a studiilor despre terapia manuală, publicată în 2024 și disponibilă prin PubMed, a identificat o reducere a intensității anxietății la persoanele care au primit asemenea intervenții. Rezultatele diferă însă de la un studiu la altul, astfel încât masajul nu trebuie prezentat drept tratament pentru tulburările de anxietate sau pentru insomnie.

Masajul de relaxare este potrivit unei persoane sănătoase sau cu afecțiuni stabile, care dorește diminuarea stresului și a tensiunii musculare cotidiene. Nu este însă alegerea corectă atunci când există o durere puternică, amorțeală, slăbiciune musculară, inflamație, umflarea unui membru sau o leziune recentă.

Masajul medical, indicat pentru o problemă precisă

Masajul medical sau terapeutic nu desemnează o singură tehnică. Este o intervenție adaptată unui diagnostic, unui simptom și unui obiectiv funcțional: reducerea durerii, relaxarea unei contracturi, îmbunătățirea mobilității sau recuperarea după o afecțiune ori intervenție chirurgicală.

Spre deosebire de masajul de relaxare, acesta trebuie precedat de evaluarea zonei dureroase și a istoricului medical. De regulă, este integrat într-un program de fizioterapie care poate cuprinde exerciții, mobilizări, educație posturală și revenirea progresivă la activitățile obișnuite.

Potrivit Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie – NHS, fizioterapia folosește exercițiul, masajul și alte tehnici pentru reducerea durerii și îmbunătățirea mișcării în cazul unei accidentări, boli sau dizabilități.

Masajul medical poate fi folosit, în funcție de recomandarea specialistului, în următoarele situații:

Dureri lombare. Poate reduce temporar durerea și contractura în unele forme de lombalgie, mai ales în combinație cu mișcare și exerciții. Centrul Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă din SUA – NCCIH arată însă că dovezile privind eficiența masajului în durerile lombare sunt slabe, iar efectele sunt în principal pe termen scurt.

Dureri cervicale și de umăr. Masajul țintit poate diminua temporar rigiditatea și tensiunea musculară, dar nu corectează singur cauza durerii. Dacă apar furnicături, amorțeală sau slăbiciune în braț, este necesară evaluarea medicală înaintea masajului.

Artroză. Terapia manuală poate ajuta la menținerea supleții articulațiilor și la reducerea rigidității, în special când este asociată cu exercițiile recomandate de fizioterapeut, potrivit NHS. Masajul nu reface însă cartilajul și nu oprește evoluția bolii.

Contracturi și spasme musculare. Poate fi util când mușchii rămân tensionați după suprasolicitare, postură incorectă sau imobilizare. Presiunea trebuie adaptată, deoarece un masaj agresiv poate accentua durerea și inflamația.

Entorse, întinderi musculare și recuperare după operații. Masajul poate fi introdus în faza de recuperare pentru mobilitate și reducerea rigidității, dar numai după excluderea unei rupturi, fracturi sau inflamații acute și după acordul medicului în cazul operațiilor recente.

Fibromialgie. Unele persoane pot obține o reducere a durerii și anxietății, dar tehnica trebuie să fie blândă. Presiunea profundă poate fi greu tolerată. NCCIH arată că beneficiile observate în studii au apărut mai ales când terapia a continuat cel puțin cinci săptămâni.

Limfedem. În acest caz se folosește drenajul limfatic manual, o tehnică specializată și blândă, nu un masaj obișnuit. Conform Institutului Național al Cancerului din SUA, drenajul face parte din terapia decongestivă completă, alături de compresie, exerciții și îngrijirea pielii.

Masajul medical nu trebuie să fie foarte dureros. O sensibilitate moderată poate apărea în anumite zone, dar durerea ascuțită, furnicăturile, amorțeala sau agravarea simptomelor sunt motive pentru oprirea ședinței.

Masajul sportiv, pentru efort, suprasolicitare și recuperare

Masajul sportiv este adaptat tipului de activitate fizică, mușchilor solicitați și momentului în care este efectuat. Poate fi folosit înainte de efort, după antrenament sau între competiții, dar tehnica diferă în fiecare situație.

Înainte de antrenament sau concurs, masajul este de obicei scurt, alert și asociat cu mișcări active. Scopul este pregătirea musculaturii și verificarea zonelor tensionate. Nu înlocuiește încălzirea, iar un masaj profund și prelungit chiar înaintea competiției poate produce sensibilitate sau senzația de musculatură „moale”.

După efort, se folosesc de regulă manevre mai blânde, orientate spre relaxare și diminuarea senzației de tensiune. Poate ajuta sportivul să perceapă recuperarea ca fiind mai ușoară.

Între antrenamente, masajul poate fi mai țintit și poate lucra zonele suprasolicitate, cu condiția să nu existe o accidentare acută.

O meta-analiză care a inclus 29 de studii și 1.012 participanți, publicată în BMJ Open Sport & Exercise Medicine, nu a găsit dovezi că masajul sportiv îmbunătățește direct forța, sprintul, săritura sau rezistența. Au fost observate însă efecte mici asupra flexibilității și durerilor musculare cu debut întârziat, cunoscute drept febră musculară.

Masajul sportiv poate fi util pentru:

• febră musculară după un efort neobișnuit;
• senzație de picioare grele după antrenamente;
• rigiditate și mobilitate redusă;
• suprasolicitare musculară fără ruptură;
• recuperare între două perioade de efort;
• revenire progresivă la activitate, ca parte a programului stabilit de specialist.

Nu trebuie aplicat agresiv imediat peste o entorsă, o ruptură musculară, o articulație umflată sau o zonă învinețită. În asemenea cazuri, prioritatea este stabilirea diagnosticului.

Ce tip de masaj alegi în funcție de problemă

Pentru stres, oboseală și tensiune musculară ușoară este suficient, de obicei, masajul de relaxare. Pentru durere persistentă, limitarea mișcării, artroză, recuperare după accidentare sau limfedem este necesară evaluarea unui medic ori fizioterapeut și alegerea unei forme de masaj medical.

Masajul sportiv este potrivit persoanelor care se antrenează regulat și urmăresc reducerea disconfortului după efort, menținerea mobilității sau gestionarea suprasolicitării. El nu trebuie utilizat pentru a „ascunde” durerea și a continua antrenamentul peste o accidentare.

Masajul „deep tissue”, cu presiune profundă, nu reprezintă o categorie separată și nu este sinonim nici cu masajul medical, nici cu cel sportiv. Este doar o tehnică ce poate fi folosită selectiv. La persoanele vârstnice, cu osteoporoză, fragilitate vasculară sau tratament anticoagulant, presiunea mare poate provoca leziuni sau vânătăi.

Când masajul trebuie amânat

Masajul trebuie evitat sau efectuat numai după aviz medical în cazul unei suspiciuni de tromboză, al unei fracturi, al unei infecții acute, febrei, rănilor deschise, arsurilor, sângerărilor, osteoporozei severe, cancerului cu afectare osoasă ori după o operație recentă.

Un picior umflat brusc, roșu, cald și dureros poate indica o tromboză venoasă profundă și nu trebuie masat. De asemenea, durerea de spate însoțită de pierderea forței, amorțeală extinsă sau tulburări de control al vezicii și intestinului necesită evaluare medicală urgentă.

NCCIH menționează că reacțiile grave sunt rare, dar au fost raportate cheaguri de sânge, leziuni nervoase și fracturi, mai ales după masaje viguroase sau la persoane vulnerabile. Masajul trebuie oprit dacă provoacă durere ascuțită, amețeală, greață, amorțeală ori agravarea simptomelor.