Cât de periculos este clorul din apa de băut, de fapt? Practica de a adăuga clor în rezervele publice de apă a devenit un lucru obișnuit în multe țări din întreaga lume. Cu toate acestea, ea nu duce lipsă de controverse și îngrijorări legate de siguranța sa. Dar, în primul rând, de ce este pus clorul în apă? Și ce face ca acest lucru să fie sigur?
Cât de periculos este clorul din apa de băut, de fapt? Care e situația în România?
Existența microorganismelor în apă este cauza pentru care clorul este folosit pentru „curățarea” apei de băut.
Microorganismele pot fi găsite în apa din râuri, lacuri și ape subterane. Deși nu toate sunt dăunătoare pentru sănătatea umană, există unele care pot provoca boli și la oameni.
Acestea se numesc agenți patogeni. Agenții patogeni prezenți în apă se pot transmite prin intermediul unui sistem de distribuție a apei potabile, provocând boli transmise prin apă la cei care o consumă.
Clorurarea este una dintre multele metode care pot fi folosite pentru a dezinfecta apa. Această metodă a fost folosită pentru prima dată în urmă cu peste un secol și este folosită și astăzi.
Citește și: Orașul din România unde apa de la robinet a fost contaminată cu doi compuși chimici
Este o metodă de dezinfecție chimică care utilizează diferite tipuri de clor sau substanțe care conțin clor pentru oxidarea și dezinfectarea a ceea ce va fi sursa de apă potabilă.
Clorul a fost descoperit pentru prima dată în Suedia în 1744. La acea vreme, oamenii credeau că mirosurile din apă erau responsabile de transmiterea bolilor.
În 1835, clorul a fost folosit pentru a elimina mirosurile din apă, dar abia în 1890 s-a constatat că clorul este un instrument eficient de dezinfecție; o modalitate de a reduce cantitatea de boli transmise prin apă.
Odată cu această nouă descoperire, clorinarea a început în Marea Britanie și apoi s-a extins în Statele Unite în 1908 și în Canada până în 1917.
Astăzi, clorinarea este cea mai populară metodă de dezinfecție și este folosită pentru tratarea apei în întreaga lume, conform safewater.org.
Au fost efectuate numeroase cercetări și multe studii pentru a asigura succesul noilor stații de tratare care utilizează clorul ca dezinfectant.
Clorul din apa potabilă ne apără de agenții patoeni din prețiosul lichid - Foto: Pixabay - cu rol ilustrativ
Un avantaj principal al clorinării este că s-a dovedit a fi eficientă împotriva bacteriilor și a virusurilor; cu toate acestea, nu poate inactiva toți microbii. Unele chisturi de protozoare sunt rezistente la efectele clorului.
În cazurile în care acestea nu reprezintă o preocupare majoră, clorinarea este o bună metodă de dezinfecție, deoarece este ieftină, dar și eficientă.
Clorul poate fi toxic nu numai pentru microorganisme, ci și pentru oameni. În cazul nostru, clorul este un iritant pentru ochi, căile nazale și sistemul respirator.
Citește și: Ce oraș din România are cea mai scumpă apă de la robinet? Prețul e dublu față de alte localități
Clorul gazos trebuie manipulat cu atenție, deoarece poate provoca efecte acute asupra sănătății și poate fi fatal la concentrații de până la 1000 ppm.
Cu toate acestea, clorul gazos este, de asemenea, cea mai puțin costisitoare formă de clor pentru tratarea apei, ceea ce îl face o alegere atractivă, indiferent de amenințarea pentru sănătate, mai scrie sursa citată.
În apa potabilă, concentrația de clor este de obicei foarte scăzută și, prin urmare, nu reprezintă o preocupare în cazul unei expuneri acute.
Mai îngrijorător este riscul de cancer pe termen lung datorat expunerii cronice la apa clorurată. Acest lucru se datorează în principal trihalometanilor și altor subproduse de dezinfecție, care sunt produse secundare ale clorării.
Trihalometanii sunt agenți cancerigeni și au fost subiect de îngrijorare în cazul apei potabile clorurate. Apa clorinată a fost asociată cu un risc crescut de cancer de vezică urinară, de colon și rectal. În cazul cancerului de vezică urinară, riscul poate fi dublat.
În România, clorinarea apei potabile este, de asemenea, metoda folosită pentru dezinfectarea apei de la robinete. Cu toate acestea, doar 30% dintre români consideră apa de la reţea sigură pentru consum, potrivit unui srudiu citat de observatornews.ro.
Rezultă că 70% dintre români evită să bea direct de la robinet. Același studiu arată că aproape jumătate dintre ei dau bani pe apă îmbuteliată din comerţ sau pe filtre.
Cu toate acestea, specialiştii spun că apa din reţea e foarte bună şi de calitate.
„ICA a testat de mai multe ori apa de reţea. Apa de reţea este perfect potabilă, este foarte bine ţinută sub control de către producătorii de apă. Apa de reţea este sigură”, declara, în 2023, Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetare Alimentară (ICA), potrivit aceleiași surse.
„Vă recomand să beţi liniştiţi apa de la robinet, chiar dacă mai miroase a clor. Faptul că mai miroase a clor înseamnă că nu am microorganisme. Microorganismele ne omoară, nu clorul din apă", a declarat și Gabriel Racoviţeanu, profesor la Facultatea de Hidrotehnică.
Dar nu toată lumea este de acord cu această opinie. Astfel, un somelier spcializat în degustarea apei minerale, nu a vinurilor,, are o altă variantă.
Citește și: Două tipuri de ape minerale au fost dezinfectate ilegal cu ultraviolete. Nestle a recunoscut tot
„Conductele au contaminanţi şi metale grele şi vă enumăr câteva: plumb, mangan, cupru, zinc, nichel. Ce nu se ştie, este că prin fierbere doar clorul se evaporă, devenind un gaz.
Apa de reţea este responsabilă pentru 20% la expunerea totală la plumb la adulţi +60% la bebeluşi şi copii", a declarat Claudia Benea, specialist în hidratare, conform sursei citate.
Peste 46% dintre români cheltuie lunar între 21 şi 100 de lei pe apă îmbuteliată sau soluţii alternative apei de la robinet. Dar unul dintre pericole poate veni chiar de la unele dintre acele filtre, a mai spus Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetare Alimentară.
„Trebuie să atragem atenţia asupra calităţii acelor filtre. Şi acolo, noi am testat şi am văzut că anumite filtre pot contamina apa, nu filtra propriu zis. Adică o filtrează pentru nisip, dar o contaminează cu o sursă de sulfuri”, a precizat Cîrîc.
