VIDEO Călin Georgescu se pregătește de alegeri? Cum poate rupe electoratul AUR
Călin Georgescu a revenit tot mai vizibil în spațiul public, prin deplasări în țară și apariții atent organizate, în timp ce România traversează o nouă perioadă de instabilitate politică. Mișcările sale pot indica pregătirea unei viitoare confruntări electorale.
Cristian Andrei, consultant politic și fondator al Agenției de Rating Politic, consideră că fostul candidat la alegerile prezidențiale desfășoară deja o campanie de menținere și consolidare a propriei imagini.
„Domnul Călin Georgescu este, într-adevăr, într-un soi de campanie electorală. Probabil că mizează și dumnealui pe faptul că ar putea avea loc alegeri anticipate”, a declarat Cristian Andrei pentru Newsweek România.
Citește și: Călin Georgescu și George Simion au organizat dezbinarea suveranistă la Alba. S-au ignorat în Cetatea Unirii
Călin Georgescu, în „campanie de activare a brandului”
Cristian Andrei susține că zona populistă oferă în prezent un spațiu electoral foarte mare, în condițiile în care partidele tradiționale au pierdut contactul cu o parte importantă a alegătorilor.
„Îmi imaginez că va exista o concurență în următorii ani, nu neapărat pentru că ar fi anticipate acum, pe această zonă de populism. Este o zonă foarte ofertantă, la care PSD, PNL și USR nu mai au acces sau au un acces foarte limitat”, afirmă consultantul politic.
Citește și: SONDAJ PNL a depășit PSD cu 5%. AUR rămâne la 36%, USR scade la 10%. Șoșoacă nu mai intră în Parlament
În opinia sa, George Simion și AUR nu reușesc să acopere integral acest electorat, ceea ce lasă loc pentru apariția unor noi lideri sau formațiuni.
„Domnul Simion nu reușește, probabil, să acopere integral, prin AUR, acest spațiu și acest electorat. Probabil că domnul Georgescu își propune să ajungă cumva acolo și să nu stea degeaba”, spune Cristian Andrei.
Acesta consideră că Georgescu nu mai este un personaj politic necunoscut, așa cum era înaintea alegerilor prezidențiale, ci a devenit un nume cu o bază electorală deja formată.
„Data trecută a venit de nicăieri, dar acum este un brand consolidat pentru acești români și bănuiesc că, așa cum se spune în PR, face o campanie de activare a brandului pe teren”, explică reprezentantul Agenției de Rating Politic.
Potrivit acestuia, deplasările prin țară și contactul direct cu simpatizanții fac parte dintr-o strategie electorală pe termen lung.
„Se duce ca să pună lumea mâna pe el, ca pe un produs, în marketing. Cred că despre asta este vorba. Dacă există lucruri oculte sau jocuri de culise, nu aș putea să spun, dar, cu siguranță, este vorba despre o intenție electorală pe termen lung.”
Un partid susținut de Georgescu ar putea lua voturi de la AUR
Revenirea lui Călin Georgescu nu ajută AUR. Dimpotrivă, o eventuală formațiune politică susținută de acesta ar putea deveni principalul concurent al partidului condus de George Simion.
„Cu siguranță nu este în sprijinul AUR. Noi vorbim despre concurență și chiar despre mici certuri care au existat în ultima vreme”, afirmă Cristian Andrei.
Nu este clar dacă Georgescu dorește să colaboreze cu AUR sau să sprijine o formațiune separată, care să intre în Parlament.
„Dacă acestea sunt modalități de a forța o colaborare AUR–Georgescu sau dacă domnul Georgescu dorește să-și facă ori să susțină un alt partid, poate chiar să-l ducă în Parlament, nu știm”, spune consultantul politic.
O asemenea formațiune ar putea afecta puternic scorul AUR la următoarele alegeri parlamentare.
„Dacă domnul Georgescu va merge pe un culoar separat, chiar fără să candideze, un astfel de partid ar ronțăi, dacă nu ar mânca de-a binelea, o parte din voturile AUR și l-ar face mai mic”, avertizează Cristian Andrei.
Potrivit sondajelor realizate de Agenția de Rating Politic, AUR beneficiază în prezent de un electorat extrem de mobilizat.
„AUR are cel mai mobilizat public, deci acel 37% se poate transforma chiar în mai mult. Dacă ar exista un concurent, AUR s-ar putea situa mai jos, poate la 25–27%, cum s-a întâmplat și data trecută.”
Analistul amintește că voturile din zona naționalistă și populistă au fost împărțite și la precedentele alegeri între AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT).
„Potențialul AUR a fost măcinat de SOS România, de doamna Șoșoacă, și de POT, apărut literalmente peste noapte.”
De ce Călin Georgescu ar evita să-și facă propriul partid
Deși ar putea influența o formațiune politică, Cristian Andrei nu este convins că Georgescu dorește să devină în mod oficial liderul unui partid.
În primul rând, există problema situației sale juridice și posibilitatea ca aceasta să-i afecteze capacitatea de a deveni fondatorul unei formațiuni politice.
„Nu știu dacă, după toate incidentele din 2024, justiția i-ar permite să devină fondator al unui partid politic”, afirmă analistul.
În al doilea rând, intrarea într-un partid l-ar obliga pe Călin Georgescu să participe la confruntările politice obișnuite și ar putea afecta imaginea specială pe care și-a construit-o.
„Dumnealui vrea să rămână undeva pe un soi de piedestal, să rămână brandul acela unic și imaculat, care nu intră în jocurile de zi cu zi din Parlament, din alegeri, cu partide și candidați, pentru că asta l-ar face mai pământean”, explică Cristian Andrei.
Totuși, acesta ar putea susține informal o mișcare politică și ar putea orienta o parte importantă a electoratului către aceasta.
„El poate să pună mâna oricând pe o mișcare politică, să transmită niște mesaje și, în acel moment, chiar să împartă pe jumătate acest electorat cu AUR.”
PSD și PNL au devenit partide de nivel mediu
În timp ce Călin Georgescu și AUR își dispută zona populistă, partidele tradiționale se confruntă cu o criză profundă de identitate și încredere.
Cristian Andrei afirmă că PSD și PNL înțeleg că au pierdut o parte importantă a electoratului, dar nu știu cum să reacționeze.
„Cred că aceste partide mari, sau cel puțin partidele care au fost mari, pentru că nu mai sunt mari și aceasta este marea lor problemă, își dau seama că au ajuns într-o situație critică, în care nu prea mai au spațiu”, spune analistul.
Existența AUR și a altor formațiuni populiste obligă PSD, PNL și USR să negocieze și să rămână la aceeași masă, chiar dacă relațiile dintre ele sunt tensionate.
„Nu ar fi stat la masă nici acum un an, nici acum, la Cotroceni, dacă nu ar fi existat AUR și toate aceste partide care să le blocheze și dacă nu ar fi existat acest electorat care pur și simplu refuză să mai voteze cu ele.”
Consultantul politic consideră că România nu traversează doar o criză guvernamentală, ci o criză a întregului sistem de partide.
„Toată această criză politică este o criză a sistemului politic. Sunt partide care au ajuns la un nivel mijlociu. Nu sunt mici, nu s-au prăbușit, dar ar trebui să învețe ceva din tot ce li se întâmplă”
„Au rămas în logica în care câștigătorul ia totul”
Cristian Andrei susține că partidele românești nu au învățat încă să funcționeze în coaliții reale, bazate pe acorduri respectate pe termen lung.
„Cred că noi trecem printr-o criză de învățare a ceea ce înseamnă să faci coaliții în România, coaliții adevărate, nu cum s-au făcut timp de 30 de ani”, afirmă analistul.
În alte state europene, coalițiile sunt renegociate atunci când un premier cade, fără ca partidele să încerce permanent să se distrugă reciproc.
„Acolo coalițiile se fac și se respectă. Imediat ce cade un premier, se face o altă negociere și se merge mai departe. Dar nu există ideea aceasta: vin la guvernare și după aceea nu mai respect nimic sau îi iau capul celuilalt, cum se întâmplă în România.”
Problema principală ar fi faptul că PSD și PNL continuă să se comporte ca în perioada în care unul dintre ele controla Guvernul și avea sprijinul președintelui.
„Au rămas în logica aceasta în care câștigătorul ia totul. Dacă eu ajung la Guvern, la Președinție sau în altă parte, trebuie să dețin controlul total.”
În prezent, însă, niciun partid nu controlează Președinția, iar această situație produce nervozitate.
„Umblă unii după alții, încercând să dea lovitura fatală, ca într-un meci de kickboxing: să dea un uppercut și să-l lase pe celălalt la podea. Dar nu mai suntem în logica aceea.”
PSD și PNL, împărțite între tabere rivale
Criza electorală a produs rupturi și în interiorul partidelor. În PSD există o confruntare între susținătorii direcției proeuropene și cei care doresc apropierea de mesajele populiste.
„Pe lângă faptul că a pierdut alegători, urma să existe o dispută despre direcția în care trebuie să meargă partidul: să rămână pe linia proeuropeană sau să meargă către un mesaj mai populist. Exact asta vedem acum în PSD”, explică Cristian Andrei.
Și PNL este împărțit între cei care doresc continuarea guvernării alături de PSD și cei care vor transformarea partidului într-o formațiune reformistă.
„Există un curent care spune: «Domnule, trebuie să rămânem un partid care să asigure guvernarea și să facem, ca până acum, rotative și înțelegeri cu PSD». Iar alt curent spune: «Nu, trebuie să schimbăm foaia, să devenim un partid reformist».”
Ținta celei de-a doua tabere ar fi recuperarea electoratului urban și educat, pierdut de PNL în favoarea USR.
Potrivit lui Cristian Andrei, criza nu va duce neapărat la dispariția partidelor tradiționale, ci la o perioadă lungă de repoziționare.
„Nu este o criză în sensul că partidele se vor prăbuși, ci o criză de identitate a acestor partide, care își caută soluții.”
De ce PSD nu va dispărea
Chiar dacă a pierdut masiv electoral, PSD rămâne un partid cu o structură administrativă puternică și cu aproximativ 1.700 de primari.
„PSD nu va dispărea. Este tot acolo, la 18–19%, cu marja de eroare aferentă. Este totuși un partid cu aproximativ 1.700 de primari. Nu poate să dispară așa, bătând din palme, chiar dacă s-a prăbușit electoral în ultimii ani”, spune Cristian Andrei.
Scena politică este împărțită în prezent între trei zone principale: curentul populist, zona reformistă reprezentată de PNL și USR și electoratul tradițional al PSD.
Schimbările vor avea loc lent, iar criza de identitate a partidelor ar putea continua inclusiv după alegerile din 2028.
„Nu se va rezolva până în 2028. Vor avea acest tip de probleme până atunci și chiar după 2028. Mișcarea populistă are susținători și are o bază constantă. Acei oameni nu mai au încredere în partidele vechi.”
Va avea România un guvern stabil?
Cristian Andrei nu crede că România va avea în următoarea perioadă un guvern cu adevărat stabil.
Apropierea datei de 23 august ar putea crește presiunea asupra partidelor, deoarece atunci s-ar împlini termenul de 60 de zile de la căderea primului guvern.
„Este data la care se împlinesc cele 60 de zile de la căderea primului guvern, moment din care, teoretic, dacă mai cade un guvern, Nicușor Dan poate declanșa alegerile anticipate și poate dizolva Parlamentul”, afirmă analistul.
Riscul alegerilor anticipate ar putea determina partidele să accepte rapid formarea unui nou Executiv.
Totuși, un guvern constituit doar pentru a evita dizolvarea Parlamentului nu ar fi neapărat unul rezistent.
„Vom avea un guvern, dar asta nu înseamnă că va fi un guvern stabil. Un guvern format cu forța, doar pentru a evita alegerile anticipate, nu este deloc stabil. Poate să cadă din nou peste două-trei luni și o luăm de la capăt.”
