Moțiunea decide viitorul Guvernului Bolojan. Ce se întâmplă dacă trece și ce urmează dacă pică

România se află în fața unui vot care poate reseta complet scena politică. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan nu decide doar soarta actualului Executiv, ci și direcția politică a țării într-un moment economic și instituțional sensibil.

Moțiunea decide viitorul Guvernului Bolojan. Ce se întâmplă dacă trece și ce urmează dacă pică

Indiferent de rezultat, ziua de după vot va aduce negocieri intense, repoziționări politice și o nouă luptă pentru putere în Parlament.

În cazul în care moțiunea obține minimum 233 de voturi, Guvernul Bolojan este demis. Constituțional însă, Executivul nu pleacă imediat de la Palatul Victoria, ci rămâne în funcție cu statut de interimar, având atribuții limitate la administrarea treburilor publice curente, până la instalarea unui nou cabinet cu puteri depline.

Următorul pas aparține președintelui Nicușor Dan, care trebuie să convoace partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.

Citește și: Zi decisivă în Parlament: moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan ajunge la vot

Persoana nominalizată are apoi la dispoziție 10 zile pentru a veni în fața Parlamentului cu programul de guvernare și lista miniștrilor, solicitând votul de încredere.

În acest moment, pe masa negocierilor sunt mai multe variante: un guvern minoritar construit în jurul Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România, o formulă mai largă care să includă și Partidul Social Democrat, un cabinet tehnocrat sau chiar o perioadă mai lungă de interimat, până la conturarea unei majorități stabile.

Ilie Bolojan a lăsat deja deschisă posibilitatea ca PNL să intre într-o formulă de guvernare, dar a exclus o coaliție cu PSD în actualele condiții, sugerând inclusiv trecerea liberalilor în opoziție pentru construirea unui nou "pol de modernizare".

Citește și: Moțiunea de cenzură PSD-AUR, citită în Parlamentul României. Ce acuzații i se aduc Guvernului Bolojan

Alegerile anticipate, scenariu invocat, dar greu de pus în practică

În spațiul politic se vorbește tot mai des despre alegeri anticipate, însă Constituția României face acest scenariu foarte dificil.

Pentru dizolvarea Parlamentului, Legislativul trebuie să respingă cel puțin două propuneri consecutive de premier, iar 60 de zile să treacă de la prima solicitare de învestitură fără formarea unui nou guvern.

Cu alte cuvinte, anticipatele rămân mai degrabă un instrument de presiune politică decât o variantă imediată și realistă.

Dacă moțiunea pică: Bolojan rămâne, dar slăbit politic

Dacă moțiunea nu strânge cele 233 de voturi necesare, Guvernul Bolojan rămâne în funcție. Politic însă, victoria ar fi una complicată.

Executivul ar continua să guverneze fără sprijinul PSD, cu o majoritate fragilă și dependent de negocieri punctuale pentru fiecare proiect major, în special pentru reformele cerute prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Premierul a anunțat deja discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților naționale pentru susținerea unui guvern minoritar și pentru adoptarea rapidă a proiectelor considerate esențiale pentru accesarea fondurilor europene.

Înaintea votului, Nicușor Dan a transmis un mesaj de stabilitate, subliniind că, indiferent de rezultat, România își va continua parcursul occidental și instituțiile statului vor continua să funcționeze normal.

Potrivit surselor politice, la nivelul conducerii statului există evaluarea că moțiunea are șanse ridicate să fie adoptată. În acest scenariu, președintele ar putea începe cu consultări informale înaintea desemnării unui premier, iar o nominalizare ar putea fi chiar amânată dacă nu se conturează rapid o majoritate credibilă.

O asemenea decizie ar prelungi negocierile și ar ține România într-o perioadă de incertitudine politică, într-un moment în care stabilitatea este una dintre cele mai importante mize pentru economie și pentru încrederea investitorilor.