Mii de comune inutile și falite

Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 de
cetățeni.

Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenit
orașe.

Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile. Între timp, aceste cheltuieli s-au mărit, iar localitățile s-au depopulat, urmare a emigrării.

Ideea unei reforme administrative, prin comasarea unor UAT-uri care să ducă la economii la buget, se discută de mulți ani, dar a fost respinsă sistematic, fiindcă primarii aflați în funcție reprezintă clientela partidelor.

Ultimul care a avansat această idee a fost primarul Clujului, Emil Boc. Pe de altă parte, chiar guvernul Boc a inventat primul PNDL, denumit PNDI, însă suma alocată, sub 300 de milioane de euro, era ridicol de mică față de PNDL-ul guvernului Cîțu, respectiv 10 miliarde de euro.

Newsweek România vă prezintă o situație a stufoasei și mult prea costisitoarei administrații locale, pe care actualul Guvern o salvează prin diferite subvenții, inclusiv noul PNDL. Dacă această administrație ar fi restrânsă, s-ar putea face economii care să fie dirijate către dezvoltarea infrastructurii locale.

Cea mai săracă localitate

Sunt două comune care se bat pe această poziție, potrivit relatărilor din presă: Bătrâna, din Hunedoara, și Necșești, în Teleorman.

Bătrâna are 167 de alegători cu drept de vot. Primarul, de la PNL, a fost ales cu circa 120 de voturi, dar, la Consiliul Local, cele mai multe voturi le-a luat USR, care, cu 44 de voturi, i-a depășit cu două voturi pe liberali – probabil un rezultat al migrației din ultimii ani spre această localitate, care atrage prin peisajul natural.

Presa a relatat că-n localitate nu există nici școală, nici cimitir. Morții sunt îngropați în curțile caselor.

Autobuz nu există, ca să ajungă la medic oamenii pierd două zile. Însă, în ultimii ani, comuna a ajuns să atragă locuitori, mai ales în perioada pandemiei. În 2010, avea șase salariați și se discuta comasarea cu comuna Dobra, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării aprecia, în 2018, că Necșești, Teleorman – cu 1.200 de locuitori, din care 1.000 sunt pensionari – ar fi cea mai săracă unitate administrativă. În anii ’90, localitatea avea 3.000 de locuitori. Din 900 de case, 300 sunt părăsite. Necșești, aflat la doar 100 de kilometri de București, nu are farmacie sau apă curentă.

Între 1990 și 2016,
numărul comunelor din România a crescut,
printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861

Trei sferturi din comune, în faliment

Un studiu efectuat de Expert Forum arăta că 17 comune din România au cheltuieli salariale de patru ori mai mari decât veniturile proprii, 574 de comune au cheltuieli între de două şi trei ori peste veniturile proprii, iar 1.527 de comune au cheltuieli până la de două ori peste veniturile proprii, ceea ce înseamnă că trei sferturi dintre comune nu-şi acoperă salariile din resursele proprii.

În acelaşi timp, doar 260 de comune au „profit“, adică îşi acoperă cheltuielile cu salariile. Informațiile însă erau din 2011 și, de atunci, nu a mai existat o centralizare publică a datelor.

În 2020, Europa Liberă România susținea că 90% din localitățile mici nu reușesc să plătească nici măcar salariile angajaților și aleșilor locali.

După ce PSD le-a dat aleșilor locali posibilitatea să‑și fixeze singuri salariile, într-o anumită marjă, ele sunt plătite în mare parte de la bugetul de stat. Deși sunt, de facto, în faliment, consiliile locale ale unităților administrativ teritoriale cu câteva sute de locuitori au votat salarii pentru primari între 4.800 și 10.000 de lei pe lună.

Cea mai mică comună din țară este Brebu Nou din Caraș Severin, susținea Europa Liberă. Primarul a încasat 4.800 de lei pe lună. Prin ordonanță, în 2020, guvernul a alocat comunei 250.000 de lei din fondul de rezervă pentru a putea funcționa până la sfârșitul anului.

Cea mai mică comună din județul Alba este Ceru Băcăinți, care are 266 de locuitori și 184 de clădiri locuite. În 2018, primăria avea 8 angajați și 8 consilieri locali. Potrivit declarației de avere pe 2020, primarul a încasat un salariu de 60.352 de lei/an. Prin Hotărârea Guvernului 758 din 10 septembrie, comuna a primit 100.000 de lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Un adevărat dezmăț bugetar este și în comuna Pardina din Tulcea, cu 502 locuitori. Salariul primarului era, în 2020, de 10.000 de lei pe lună, cu tot cu sporuri, în timp ce viceprimarul încasează 6.200 de lei, iar un consilier 800 de lei pe lună.

Primăria are 17 fișe ale posturilor, referenții fiind plătiți între 4.500 și 5.200 de lei pe lună, asistenții personali între 2.200 și 2.700, iar gestionarii cu 5.000 de lei.

În septembrie 2020, Guvernul a plătit peste 1,33 de miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru plata cheltuielilor curente (facturi, salarii, mici proiecte locale) pentru 2.858 de localități.

60 de comune
au devenit orașe
în același interval de timp

Iohannis susținea reforma

Ideea unei reforme administrative – în diferite formule, de la comasări de localități la reducerea numărului de județe – se discută din perioada guvernării Boc - Băsescu.

În 2017, și președintele Iohannis o susținea. „Acum, după zece ani de apartenență la Uniunea Europeană, cred că suntem cu toții conștienți că nu mai poate fi amânată o reformă administrativ-teritorială. Fără îndoială, aceasta este singura soluție pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni și singura prin care se poate asigura armonizarea economică și socială între acestea“, a spus Iohannis la o ședință cu Asociația Municipiilor din România.

În iulie 2021, primarul Clujului, Emil Boc, propunea oferirea unor facilități pentru localitățile care se unesc voluntar. „În esenţă, acest proiect de rezoluţie propune ca în cazul unificării voluntare a unei unităţi administrativ teritoriale cu municipiul reşedinţă de judeţ, în vederea realizării zonei metropolitane, să se acorde anumite facilităţi administrative, prin Codul Administrativ, astfel încât acest proces să fie încurajat şi nu descurajat“, a spus Boc.

Prezent la acea ședință a Asociației Municipiilor, premierul Cîțu a dat un răspuns vag, arătând însă că este de acord cu ceea ce propune Boc.

Mediul de afaceri vrea economii

Un susținător constant al unei reforme administrative a fost Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț. El a vorbit atât despre reducerea numărului de județe, cât și despre numărul prea mare al comunelor.

„Soluția este o reformatare a arhitecturii statului, a României, am spus-o și îmi asum public, nu mai trebuie să avem 42 de județe! Exemplul pe care îl avem și îl puteți
viziona este harta Curților de Apel din România, create pentru mobilitatea cetățeanului.

Cred că o reformă administrativă, în care din 42 de județe să facem 15, nu este o idee rea. Noi, ca persoană fizică sau juridică, nu avem nicio interacțiune cu un Consiliu Județean. Eu am intrat prin Consilii Județene la viața mea doar ca să beau câte o cafea. Nu am avut o problemă personală sau de firmă legată de Consiliul Județean.

La fel, discuțiile despre comune, fără 10.000 de locuitori. Adică se plătesc bani enorm de mulți, gândiți-vă la consiliile locale, primari, viceprimari, secretari de primărie, funcționărime, foarte multe resurse financiare care se duc pe apa sâmbetei, iar economia românească așa cum o avem noi și cum aveam chiar înainte de pandemie nu mai poate să ducă în spate acest aparat administrativ“, arăta  Daraban, în 2020.

90% din localitățile mici
nu reușesc să plătească
nici măcar salariile
angajaților și aleșilor locali

Eșecul lui Bolojan

Ani întregi a încercat Ilie Bolojan să unească Oradea cu o localitate învecinată, Sânmartin. Doar 6 kilometri despart Oradea de Sînmartin, comună care, cu cei 10.000 de locuitori, se poate considera un cartier al oraşului.

„Fuziunea cu Sânmartin oferă terenuri suplimentare pe care le deţin atât Primăria din Sânmartin, dar şi locuitorii din Sânmartin, care vor fi puse la dispoziţia celor care doresc să investească“, argumenta Ilie Bolojan în 2014.

Primarul comunei Sînmartin a arătat că plusurile s-ar concentra pe extinderea reţelelor de energie termică şi a infrastructurii, dar reversul va fi că impozitele vor fi mai mari.

Cu toate aceste argumente, două referendumuri locale au eșuat datorită absenteismului celor din Oradea. În 2016, nici măcar primarul din Sânmartin n-a mai susținut ideea lui Bolojan. După eșecul din 2016, Bolojan n-a mai insistat.

La 26 septembrie, după închiderea ediției, urmează să se desfășoare un referendum de unificare a municipiului Buzău cu Țintești. Bolojan s-a dus în zonă pentru a-l susține pe primarul PSD Constantin Toma, care a declanșat acest demers.

PNDL după PNDL

Un precursor al PNDL, Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), care avea un buget anunțat de 280 de milioane de euro, a apărut încă din guvernarea Boc, când ministru al Dezvoltării era Elena Udrea. Aflat în opoziție, președintele PSD de la acel moment, Victor Ponta a criticat dur acest program. Când a ajuns premier, l-a menținut. Ulterior, Ministerul Dezvoltării, condus pe atunci de Liviu Dragnea, a înființat primul PNDL.

Prin PNDL 1 au fost alocați 17,6 miliarde lei pentru 5.501 de obiective în 2.559 comune, oraşe, municipii și județe. Până în toamna anului 2019, au fost finalizate doar 3.280 de proiecte, sub 60%.

Alte 30 de miliarde au fost alocate pentru PNDL 2. Noul PNDL, denumit „Anghel Saligny“, ar urma să aibă un buget de 50 de miliarde de lei. Totuși, nota de fundamentare la OUG pentru aprobarea PNDL 3 arată că impactul asupra bugetului de stat va fi de doar 26 de miliarde de lei, eșalonați din 2022 în 2025, inclusiv, cu zero alocare în 2021.

Până acum, Ministerul Dezvoltării nu a publicat nicio analiză referitoare la implementarea primelor două etape a programului.

Însă Curtea de Conturi a analizat PNDL pentru perioada 2013-2014, când Ministerul Dezvoltării era condus de Liviu Dragnea, iar Sevil
Shhaideh era secretar de stat, ordonator principal de credite și coordonator al Direcției Generale de Dezvoltare Regională și Infrastructură (DGDRI). Auditul instituției conduse atunci de Nicolae Văcăroiu a constatat că obiectivele PNDL nu au fost atinse, iar fondurile alocate nu au fost utilizate „în mod economic, eficient și eficace“.

În mandatul de premier al Vioricăi Dăncilă, Guvernul de la București a solicitat Comisiei Europene să deconteze din fondurile europene proiectele de apă şi canalizare realizate prin PNDL.

Forul european s-a opus acestei inițiative, pe motiv că proiectele finanțate prin PNDL nu respectă standardele cerute de Comisie și nici nu se înscriu în strategia Comisiei
Europene.

În plus, experții executivului european au transmis că PNDL a fost creat special pentru a submina fondurile europene, scria Newsweek România în martie 2020.