10 ani de pușcărie pentru „antiromânism” de la deputatul Daniel Gheorghe: „E o lege preventivă”

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 03.07.2020 - 08:23
Deputatul liberal Daniel Gheorghe este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și naționaliste. Foto: Facebook

Alături de declararea lui Horea, Cloșca și Crișan și a lui Mihai Viteazu drept „martiri ai neamului românesc”, mai așteaptă la promulgare și legea privind ziua națională de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor.

SHARE

Legea „pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor” îi aparține deputatului liberal Daniel Gheorghe, același care, în 2018, a inițiat, alături de alți parlamentari din PMP, PNL și PSD, o lege care să combată „antiromânismul” cu închisoarea. 

Daniel Gheorghe, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și naționaliste, aprig apărător al referendumului Coaliției pentru Familie, a susținut, într-o declarație pentru Newsweek România, că legea de conștientizare a violențelor contra creștinilor este necesară pentru a trăi „într-o lume în care să nu se mai repete marile crime ale trecutului”.

Rugat să dea un exemplu concret de persecuție a creștinilor în prezent, în România, acesta a susținut că „au fost cazuri pe care presa le-a relatat”, admițând totuși că „deși sunt manifestări marginale restrânse care au o nuanță de intoleranță religioasă, cum ar fi amenințări care au apărut prin mediul virtual”, în România „există cadru legal” și că „noi vorbim de o lege care nu prevede sancțiuni, ci este din sfera educației”.

Proiectul de lege prevede ca în ziua de 16 august, „în semn de conștientizare, de către cetățenii români, a violențelor și persecuțiilor la care au fost și sunt supuși și astăzi creștinii în lume, se iluminează în roșu, între orele 20:00-24:00, următoarele clădiri: Parlamentul României, Guvernul României, sediile autorităților administrației publice centrale și locale, Arcul de Triumf și Palatul Mogoșoaia”.

În expunerea de motive, alesul PNL susține că, prin acest demers, „se dorește reuniunea creștinilor și a altor comunități într-o viziune pozitivă și unită a credinței religioase care să confirme dreptul indivizilor de a-și urma credința și conștiința fără represalii”.

Puteți citi textul de lege, în varianta trimisă spre promulgare, aici.

Amintim că în România sunt garantate prin Constituție libertatea de conștiință și libertatea credinței religioase. 

Legea care „lucrează la coarda sensibilă a lucrurilor”

„Educare, prevenție, model cultural, conștientizare socială și o zi a recunoștinței și a memoriei. Nu este vorba de o chestiune... așa cum unii mai neatenți ar fi tentați să creadă... este o chestiune care vine să lucreze la coarda sensibilă a lucrurilor, nu vine să impună sancțiuni sau interdicții, dar nici nu este pur și simplu ca să fie (...).  

Când vorbim de violențe împotriva creștinilor, nu ne referim strict la un caz particular și nu ne referim strict la România, ci la un ansamblu mult mai larg și, astăzi, în lume se manifestă violențe împotriva creștinilor în modul cel mai fățiș, vorbim despre regimuri fundamentaliste islamice, despre state destrămate sau anarhice din Africa sau Orientul Mijlociu, unde există grupări teroriste care lichidează fizic pe membrii comunităților creștine, indiferent de cult, vorbim despre Coreea de Nord, vorbim despre China. (...)

Nu întâmplător am legat această zi de conștientizare a violențelor îndreptate împotriva creștinilor cu sărbătorirea Sfinților Martiri Brâncoveni, care au un rol foarte important în ceea ce înseamnă dimensiunea românească a martiriului creștin și rememorarea, cunoașterea acestor elemente care țin de istorie, dar și de prezent și -mă repet – este un vector esențial în a deprinde ce înseamnă o lume mai tolerantă, mai liberă, în care să existe dialog intercofesional și interreligios și mai ales o lume în care să nu se mai repete marile crime ale trecutului și să nu se mai repete astfel de experimente totalitare. (...)

În România, nu putem – e o chestiune complicată – există din păcate unele manifestări marginale restrânse care au o nuanță de intoleranță religioasă sau care manifestă o formă de exprimare violentă la adresa comunităților creștine, cum ar fi... ca de exemplu, amenințări care au apărut prin mediul virtual, dar în România există un cadru legal – noi vorbim nu de o lege care prevede sancțiuni, ci este din sfera educației, în România nu trăim într-o societate în care să spunem că avem asociații anarhiste, care atacă biserici. Vă dau un exemplu de gest anticreștin: incendierea și atacul la biserica din Washington în timpul protestelor din Statele Unite. Acela este un gest cu caracter de violență împotriva creștinilor. (...)

Este o lege care nu încearcă să atace pe cineva, este o lege care vine să completeze un cadru legislativ de protecție a drepturilor și libertăților religioase, ea nu este adresată împotriva cuiva, ci pentru cineva și ne referim la un grup foarte larg, la ceea ce înseamnă creștinii în general”, a susținut deputatul Daniel Gheorghe, într-o declarație pentru Newsweek România.

Legea „antiromânismului”, care ar băga oamenii la închisoare, „are caracter preventiv”

Deși legea privind conștientizarea violențelor împotriva creștinilor nu aduce și sancțiuni, deputatul liberal este co-semnatar, alături de alți 28 de aleși din PMP, PNL și PSD, al unui proiect de lege controversat, aflat la Camera Deputaților, care prevede pedepsirea  „antiromânismului” cu închisoare de până la 10 ani, pentru „inițierea sau constituitea unei organizații cu caracter antiromânesc”. Proiectul a picat deja în Senat.

L-am întrebat pe Daniel Gheorghe ce califică drept „antiromânism”. Acesta a răspuns: „Acțiunile cu caracter violent, care au potențial distructiv și care se pot transforma inclusiv în forme extrem de grave nu doar de atac la simbolurile naționale și la elementele ce țin de coarda noastră interioară, patriotică, ci mai ales acțiunile care au un caracter violent și care pun în discuție o serie de articole din Constituția României, cu privire la caracterul suveran național al statului român și care articole sunt acoperite parțial de legislația în vigoare.

Dacă cineva critică România nu e antiromânism, antiromânismul este pentru organizații inclusiv cu caracter terorist, deci e o lege preventivă, nu are nici o legătură cu libertatea de expresie, așa cum s-a vorbit”, a mai spus deputatul PNL.

Citește aici proiectul de lege. 

În 2 iulie, au fost trimise spre promulgare alte două proiecte de lege - privind declararea lui Horea, Cloșca și Crișan drept „martiri și eroi ai neamului românesc” (2 noiembrie), dar și legea prin care domnitorul Mihai Viteazu este declarat „erou și martir al neamului românesc” (27 mai). Cele două proiecte au fost inițiate de opt aleși PSD, între care Lucian Romașcanu, ex-ministru al Culturii în Guvernul Tudose și  Natalia Intotero, ex-ministră a Românilor de Pretutindeni în Guvernul Dăncilă, și de deputatul PNL Florin Roman.

La votarea proiectului despre domnitorul Mihai Viteazu, deputatul Daniel Gheorghe a susținut, în plen, că „declararea drept erou național a lui Mihai Viteazu este un gest absolut firesc de recunoștință, în contextul în care atacurile la identitatea națională sunt mai puternice ca niciodată”.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -