Lăzăroiu, concediat pentru că s-a atins de fraude

DE Mircea Marian | Actualizat: 05.07.2019 - 07:29

În iunie 2011, ministrul Muncii din cabinetul Emil Boc, Sebastian Lăzăroiu, explica faptul că 23% din banii pentru prestaţii sociale se duc la cei mai bogaţi 20% dintre români, iar aceştia trebuie scoşi din sistem.

SHARE

200.000-300.000 dintre asistaţii sociali sunt de ani de zile aceiaşi în sistem, unii fiind chiar apţi de muncă, a explicat Sebastian Lăzăroiu.

Acesta spunea atunci că este nevoie de un sistem informatizat integrat, prin care să poată fi verificate încrucişat toate persoanele care intră într-un program sau altul de asistenţă socială, pentru a nu mai exista „orbi care conduc maşina şi primesc indemnizaţii de handicap vizual“ sau „persoane care merg să-şi ridice venitul minim garantat cu Mercedesul“.

Fostul demnitar din Cabinetul Boc mai arăta că beneficiarii de alocaţii pentru susţinerea familiei (ASF) erau plecaţi la muncă în străinătate; deţineau bunuri precum tractoare şi autoturisme noi, terenuri intravilane şi extravilane peste limita permisă.

În perioada ministeriatului lui Lăzăroiu, în urma controalelor Ministerului Muncii, s-a constatat că 63% din dosarele fraudate erau în primării care aparţineau USL: PSD – 32%, PNL – 26% şi PC – 5%.

„Procentul, în cazul celor de la USL, depăşeşte media“, afirma Lăzăroiu. După estimările ministrului Muncii, la acel moment, în România aproximativ 8,3 milioane de persoane erau ajutate financiar de stat.

„Dintre aceştia, 1,8 milioane nu sunt angajaţi, nu urmează cursurile unei şcoli sau altfel de cursuri de specializare şi nu suferă de vreun handicap. Practic, sunt buni de muncă, dar trăiesc din ajutor“, a explicat fostul ministru al Muncii.

Sebastian Lăzăroiu a fost concediat înainte de a-și pune în aplicare proiectele de reformare a sistemului.

Unul din puținii care i-au susținut, în acei ani, ideile a fost guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În 2010, în plină criză economică, Isărescu spunea: „România se comportă ca un stat social, cu cheltuieli bugetare de 40% din PIB, dar nu poţi să păstrezi șase milioane de asistaţi sociali cu 3 milioane de lucrători în sectorul neguvernamental şi cu un milion de bugetari“.

Guvernatorul a explicat că alte ţări care au acest model de stat social au, în schimb, venituri la buget de 40-45% din produsul intern brut (PIB), nu de 30-31% din PIB, ca în România.

Stânga apără sărăcia

Mai mulți ideologi de stânga au criticat abordarea dreptei din România și au susținut că sistemul de asistență socială este mult prea redus față de sărăcia din România.

Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România și doctorand la Universitatea Babeş-Bolyai, explica, în 2018: „E un mit foarte răspândit, acela că oamenii sunt săraci pentru că nu muncesc şi mai ales pentru că leneşi fiind, refuză să muncească.

Aici sunt două observaţii de făcut – prima ar fi că România are cea mai mare rată din UE a persoanelor care muncesc şi se află în sărăcie (19% working poor), o dovadă clară că munca nu e unica soluţie împotriva sărăciei.

A doua observaţie este aceea că, de regulă, acolo unde avem cei mai mulţi beneficiari de VMG, acolo avem şi cele mai puţine locuri de muncă şi, în general, cele mai puţine oportunităţi economice.

De cele mai multe ori, oamenii nu muncesc pentru că nu au unde munci, nu pentru că sunt leneşi, cum se spune.

De exemplu, în Bucureşti, unde sunt multe locuri de muncă, avem doar 200 de beneficiari de VMG. Lucrurile stau complet invers în judeţe sărace ca Vaslui, Teleorman, Mehedinţi, unde sunt foarte puţine locuri de muncă“.

MAI MULTĂ ASISTENȚĂ Victoria Stoiciu (centru) susține că este un mit foarte răspândit că oamenii sunt săraci pentru că nu muncesc şi mai ales pentru că, leneşi fiind, refuză să muncească

Și fostul ministru Mircea Coșea a respins ideea că România ar fi stat social: „Toată lumea ţipă că România e stat social, pentru că o mare parte din buget merge pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, însă cei care primesc salarii o fac pe baza unei munci prestate, iar pensionarii primesc pensii pe baza contribuţiei pe care au avut-o de-a lungul vieţii active.

Fondul din care sunt plătite aceste sume trebuie reglementat foarte bine, categoriile de finanţare trebuie diferenţiate şi finanţate diferit în funcţie de importanţa unor obiective naţionale: dai mai mult copiilor, oferi mai puţin persoanelor apte de muncă etc.“.

În iunie 2018, deputatul USR Adrian Dohotaru s-a alăturat campaniei de apărare a beneficiarilor de ajutoare sociale și, într-o interpelare către ministrul Muncii, scria: „În mod sistematic, presa prezintă neadevăruri despre procedura de acordare a ajutorului social și despre beneficiarii de ajutor social.

Mai mulți ideologi de stânga au criticat
abordarea dreptei din România și au susținut
că sistemul de asistență socială este mult
prea redus fațăde sărăcia din România

Această campanie creează un dispreț tot mai puternic pentru grupurile vulnerabile, în contradicție cu art. 5 lit. (d) și lit. (i) din Legea Asistenței Sociale nr. 292/2011, care garantează dreptul la demnitate și nediscriminare pentru toate persoanele.

Preluarea miturilor și dezinformărilor din presă în inițiative legislative legitimează această campanie de stigmatizare și adâncește tensiunile sociale existente“. Între timp, el a părăsit și partidul și grupul USR.

Pe de altă parte, în 2017, USR i-a retras sprijinul politic unui consilier din Consiliul General al Municipiului București, Florin Ivan, care, la o dezbatere, ar fi spus că nu ar trebui oferite ajutoare sociale celor în nevoie, din cauză că banii ajung să fie băuţi.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.