La ce promisiuni din programul de guvernare au renunțat partidele din Guvern

DE Mircea Marian | Actualizat: 17.01.2021 - 12:18
COMPLICAT Noul guvern de coaliție s-a remarcat prin faptul că are un singur ministru femeie - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

Urmare a diferențelor de opinii dintre cele trei partide care alcătuiesc coaliția majoritară, fiecare formațiune a renunțat la unele proiecte importante pe care le susținea în campania electorală.

SHARE

USR PLUS pare să fi cedat cel mai mult. La polul opus, UDMR declară public că a reușit să-și impună cu mult succes obiectivele: programul de guvernare are nenumărate prevederi referitoare la reglementarea unor drepturi ale minorităților, inclusiv prin modificarea Codului Administrativ sau adoptarea legii privind statutul minorităților. 

Rămâne de văzut dacă PNL și USR PLUS vor vota doleanțele reprezentanților comunității maghiare. 

Despre un statut al minorităților se discută din perioada guvernării Tăriceanu, dar propunerile UDMR n-au trecut niciodată de Parlament. 

Alegerea primarilor, ca și acum

Cea mai mare cedare din partea USR PLUS se referă la revenirea la sistemul de alegere a primarilor în două tururi – chestiune care nu a fost inclusă în programul de guvernare la opoziția lui Kelemen Hunor.

UDMR preferă alegerea într-un tur. PNL, deși, declarativ, este de partea USR-PLUS, n-a insistat. Urmează ca formațiunea condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș să încerce să-și promoveze acest obiectiv în Parlament, căutând susținere pe cont propriu. 

„Alegerile într-un tur sunt la fel de legitime ca și cele în două tururi. Ambele variante sunt legitime și democratice, dar cu câteva luni înainte de alegeri nu se schimbă regulile jocului. Alegerile locale în două tururi contravin intereselor comunității maghiare, pentru că putem pierde 20% dintre primarii pe care îi avem acum“, a explicat Kelemen Hunor motivele opoziției UDMR. 

Zero taxe pe salariul minim: în teste

Obiectivul economic pentru care USR PLUS s-a bătut cel mai mult este „zero taxe pe salariul minim“. Susținătorul acestei idei este Claudiu Năsui, acum ministru al Economiei.

„Din păcate o vom aplica abia din 2022 într-un sector care nu e încă ales, dar sper eu să fie cel al agriculturii. Nu de alta, dar s-ar preta foarte bine. Și de acolo o extindem în tot restul economiei“, a scris Năsui, pe Facebook. 

Însă un economist apropiat PNL, Cristian Păun, a criticat dur această idee.

Florin Cîțu va avea misiunea grea de a unifica un guvern care acum e rupt în trei - Foto: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

„Zero Taxe oferă «gratis» sănătate, pensii și învățământ. Gratuitatea e pusă, nedrept, progresiv și haotic în spinarea celor cu venituri peste un anumit nivel. Este tot despre cel care pescuiește mai mult în cetate. Este redistribuție.

Despre luat de la unii și dat la alții. De la unele și dat la altele. Pe criterii scoase din pălărie sau vagi. Prin stat și politicieni. E despre unii, nu despre alții (...) Ordinea corectă și logică e: «Stat care tinde spre zero» duce la «Taxe care tind către zero». Nu invers.

Zero Taxe, așa cum a fost concepută, nu este despre mai multă libertate, ci despre mai multă egalitate“, a scris Păun, pe Facebook. 

Păun este președintele Fondului Național de Garantare pentru IMM-uri.

Prefecții, politizați

Nou guvern reia, discret, un subiect controversat: scoaterea prefecților din categoria înalților funcționari publici și transformarea lor în demnitari. Actualul statut, de înalt funcționar, împiedică trimiterea lor în șomaj. 

Astfel, la fiecare schimbare de guvern, se schimbă prefecții, dar cei înlocuiți îngroașă inutila structură a inspectorilor guvernamentali. În 2013, erau peste 60 de astfel de inspectori. Atribuțiile lor sunt învăluite în mister.

Cea mai mare cedare
din partea USR PLUS

se referă la revenirea la
sistemul de alegere a
primarilor în două tururi

„Acele tertipuri, care au avut loc de-a lungul timpului, prin care oameni care au venit din sfera politică au ajuns prin concursuri în diverse funcții publice, vor trebui eliminate și va trebui să clarificăm acest lucru. 

Noi propunem Guvernului ca statutul prefectului și subprefectului să fie modificat. Față de situația actuală, în care ei sunt înalți funcționari publici, dar știm de fapt de unde vin, să devină statut de funcție de demnitate publică”, a spus ministrul Lucrărilor Publice, Cseke Attila, după o ședință a guvernului Cîțu. Totuși, o astfel de idee au avut și alte guverne, inclusiv cel al PSD, în 2018, dar au renunțat. 

Gazele offshore, pentru pensii

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a promis că va modifica legea offshore după alegeri. Însă viziunea PNL – care s-a impus în programul de guvernare – diferă de cea a USR.

Programul de guvernare prevede că: „Redevențele din exploatarea gazelor din Marea Neagră vor fi folosite astfel: o treime pentru tranziția verde (cofinanțare pentru proiectele europene), o treime pentru extinderea rețelelor de gaze naturale, o treime pentru echilibrarea sistemului de pensii“.

În schimb, USR vrea ca banii să ajungă la fondurile de pensii administrate privat. „USR propune ca fondurile de Pilon 2 să investească cel puțin 50% din suma provenită în produse financiare (acțiuni și obligațiuni) emise de companii care investesc în proiecte viabile din energie (...), energie regenerabilă și petrochimie (...), cu respectul normelor de mediu europene“, scrie în programul USR PLUS de guvernare.

Cum ministrul Virgil Popescu vrea să-și treacă legea prin Parlament, nu prin ordonanță, rămâne de văzut ce viziune se va impune în acest proiect.  

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.