CUVÂNTUL SĂPTĂMÂNII: Liste

DE Cristian Preda | Actualizat: 10.05.2019 - 07:06

A început campania. Partidele se bat pe mandatele din Parlamentul European. Numărul acestora nu-i clar. Dacă britanicii fac alegeri, atunci vom avea 32 de deputați în PE.

SHARE

Dacă e Brexit înainte de 22 mai, vor fi 33 de români la Strasbourg.

În cursa electorală au fost acceptate 12 partide, o coaliție și trei independenți. Sunt mai multe candidaturi decât la cele trei scrutine anterioare. Ceea ce surprinde, însă, e faptul că identitatea europeană a participanților este incertă.

O duc bine PNL, UDMR și PMP, care sunt în familia Partidului Popular European, chiar dacă acasă, în politica națională, prima formațiune e în opoziție, a doua susține guvernul, iar cea de-a treia e ca o giruetă.

Pesediștii sunt membri ai familiei socialiste, dar au fost amenințați cu excluderea, din pricina derapajelor anti-justiție ale guvernelor perindate la putere din 2016 încoace.

La fel stau lucrurile și cu ALDE, afiliat la grupul cu același nume, dar avertizat că-și va pierde statutul, dacă nu respectă deciziile Comisiei de la Veneția privitoare la statul de drept.

Vin apoi alt fel de incertitudini. Alianța 2020, alcătuită din USR și PLUS, a anunțat că e tentată să se ralieze unui grup politic ce ar putea fi format după alegeri în jurul lui Macron. Unii dintre membrii USR speră pur și simplu ca rețeaua europeană ALDE să-l excludă pe Tăriceanu, ca să-i ia locul în grupul condus de Verhofstadt. Dar „judecarea“ fostului premier va avea loc după alegeri, la finele lui iunie.

Și mai neclară e situația PRO România, partid format de fostul premier pesedist Ponta. Acesta cocheta anul trecut cu conservatorii, dar acum și-a declarat interesul pentru Macron, apoi pentru socialiști, unde le-ar putea regăsi pe tovarășele Plumb și Grapini.

Lista PRODEMO e condusă tot de un fost pesedist, C. Ivan. UNPR, care a candidat în alianță cu PSD, l-a pus pe unul dintre euro-deputații săi – C. Tănăsescu – după Ilie Năstase și Anghel Iordănescu. Formațiunea numită România Unită are și ea o legătură cu un fost deputat pesedist, S. Ghiță, care zicea că va candida, dar a renunțat.

România Mare e din nou în competiție, după ce i-a avut în PE și pe amintitul Tănăsescu, dar și pe V.C. Tudor sau Becali: formațiunea nu aparținea niciunui grup. În fine, după nume, Partidul Socialist Român și Partidul Social-Democrat Independent par să aibă de-a face cu stânga, iar Blocul Unității Naționale – cu naționalismul.

Cu mici excepții, listele propuse alegătorilor români au o identitate doctrinară confuză sau asumă partizanate contestate la nivel european. Ca unul care a fost din 2009 în 2019 membru al PE, vă spun că incertitudinea aceasta e un handicap pe care deputații aleși pe 26 mai îl vor resimți imediat ce ajung la muncă. Dacă ajung...

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.