„Respinge cererea de repunere pe rol ca nefondată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială ca nefondate. Ia act de renunţarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind anularea Decretului nr. 1131/2018. Admite cererea în parte. Dispune suspendarea executării Decretului nr. 1131/2018 până la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. În cazul declarării, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti”, se arată în decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, arată Mediafax.
MApN a contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, decretul prin care a fost prelungit mandatul de şef al Statului Major al Apărării pentru generalul Nicolae Ciucă. Ministerul a cerut suspendarea şi anularea decretului.
Citește și PSD a încercat să schimbe șeful Statului Major al Armatei printr-o ilegalitate
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie.
Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au acuzat că şeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN. Recent, ministrul Apărării, Gabriel Leş, a declarat că regula în MApN este să nu fie prelungite mandatele şefilor Statului Major al Apărării, subliniind că nu avea altă soluţie decât aceea de a ataca decretul lui Iohannis de prelungire a mandatului lui Nicolae Ciucă, pentru că îl consideră ilegal.
„Eu am comunicat şi cu domnia sa (preşedintele Klaus Iohannis, n.r.) şi public că nu vreau să prelungesc acest mandat. Regula în MApN este să nu se prelungească astfel de mandate. În acest moment noi avem un decret în vigoare. Avem şef al Statului Major al Apărării, care astăzi a fost la Bruxelles. Nu aveam cum să nu vin şi să atac acest decret, care din punctul nostru de vedere este ilegal.
Legea spune clar propune ministrul Apărării persoana, avizează premierul şi apoi semnează preşedintele. Am pus Armata şi anumiţi oameni într-o situaţie dificilă din lipsa dialogului. Eu documentele le-am trimis cu două săptămâni înainte de şedinţa CSAT.
Am încercat să iau legătura cu domnul preşedinte. S-a întâmplat că nu a avut timp. Am vorbit cu unul dintre consilieri. Am fost deschis la negociere atunci, să vedem care este cea mai bună variantă. Nu s-a dorit”, a declarat ministrul Apărării, Gabriel Leş, la Digi24.