Moldova fierbe din nou. Guvernul Ciucă a decis să schimbe brusc prioritățile din programul de investiții pentru infrastructura rutieră, astfel încât construcția celei mai importante autostrăzi pentru dezvoltarea economică a Moldovei a fost amânată după anul 2027.
Mutarea, realizată fără o explicație oficială și fără criterii clare, a luat prin surprindere societatea civilă din Iași, care a militat intensiv pentru demararea cât mai repede a lucrărilor la A8, și chiar și pe politicienii locali. Toți au protestat public și, după aproape o săptămână au obținut o întâlnire cu noul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu.
„Jocurile de culise, manipularea datelor pentru impunerea altor trasee, amânarea începerii lucrărilor sunt inacceptabile. Vom reacționa în consecință”, a avertizat Dorin Dobrincu, unul dintre liderii asociației „Moldova vrea autostradă”.
„Autostrada A8 încetinește și riscă să nu se realizeze conform dezideratelor europene și angajamentelor naționale până în 2030! În același timp, conform unei metodologii de calcul îndoielnice, sunt promovate în fața autostrăzii A8 proiecte secundare și imature din perspectivă tehnică”, a scris și Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Problema schimbării priorităților vine din faptul că, din nou, sunt avantajate proiectele din vestul țării - singura regiune unde oricum s-a construit cel mai mult în ultimii 30 de ani - și din sud. Mai mult, nu se respectă o lege promovată încă din 2018 pentru accelerarea lucrărilor la A8 și nici angajamentele pe care Guvernul - numele premierului nu contează, căci aici e angajată instituția - le-a făcut în ultimii ani.
Moldovenii văd cum din nou li se ia șansa dezvoltării economice, în condițiile în care Moldova este și așa cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană.
Nervozitatea a crescut și din cauză că A8 nu este singurul proiect exclus sau restrâns în Planul Investițional propus de noul guvern, ci și alte proiecte rutiere din zonă. Au dispărut Autostrada Nordului, în locul căreia este trecută doar modernizarea drumurilor de la Suceava spre Bistrița şi spre Borșa, în vreme ce drumul expres Tișița-Albița (160 km, cu studiu de fezabilitate în curs de realizare) se rezumă la modernizarea segmentului Crasna-Albița (50 km), scrie Ziarul de Iași.
Paradoxal, în spatele acestor mutări care au stârnit furia societății civile de la Iași sunt suspectați că s-ar afla politicienii din Bacău. O acuzație directă în acest sens a fost făcută, de exemplu, de deputatul PNL de Iași Alexandru Muraru, care a vorbit despre jocurile de interese ale vechilor rivali ai ieșenilor.
În plus, un alt argument a venit din faptul că a avansat pe lista de priorități o autostradă mai puțin importantă pentru Moldova, dar pentru care insistă politicienii băcăuani, respectiv A13 Bacău-Brașov.
Toate reacțiile publice l-au determinat pe Sorin Grindeanu să transmită public, pe Facebook, că toate autostrăzile din regiunea Moldovei sunt la fel de importante!
„Fie că vorbim despre: A7 (de la Ploiești la Buzău), A8 (de la Târgu Mureș la Iași și de acolo spre Ungheni), A13 (de la Bacău la Brașov), Autostrada Nordului (de la Suceava la Bistrița). Aceste proiecte nu sunt în concurență! Toate contribuie la dezvoltarea Moldovei!”, a scris noul ministru al Transporturilor.
Ieșenii însă nu prea îl cred, pentru că au mai fost păcăliți în ultimii 30 de ani. Din cei 822 km de autostradă realizați în România după 1990, doar 15 au fost construiți în Moldova. Deocamdată pe post de centură a Bacăului, parte a viitoarei A7.
Altfel spus, trei decenii de dispreț și de bătaie de joc față de moldoveni. Fără autostrăzi și căi ferate de secol XXI care să asigure transportul rapid al mărfurilor către restul UE, nici o companie importantă nu va investi masiv în Moldova.
Dacia-Renault și Ford amenință de ani de zile că își vor închide fabricile dacă nu li se oferă drumuri moderne. Doar că sudul a avut norocul că acolo existau deja fabrici de automobile.
Moldova nu va ieși niciodată din sărăcie fără investiții, iar investiții nu se vor face fără o importantă infrastructură rutieră și feroviară.
Moldovenii trăiesc cu credința că politicienii care dețin puterea la București, în general originari din sudul și din vestul țării, îi urăsc și îi țin în sărăcie intenționat, pentru că sunt buni doar de smuls voturi o dată la patru ani.
În mare parte e adevărat. Dar la fel de adevărat este că Moldova s-a sabotat și din interior.
Politicienii din Iași sunt slabi când nu sunt corupți și provinciali când nu sunt mafioți. Cei din Bacău sunt egoiști și ar distruge toată Moldova numai să le fie lor bine. Vrancea a fost controlată două decenii de unul dintre cei mai ticăloși baroni locali români, Vasluiul e blocat de un pesedist care arată mereu ca fiind beat, Neamțul a faultat și a primit Pinalty, baronul de Suceava e preocupat să scrie cu oi pe dealuri, iar la Galați nici nu cred că sunt politicieni.
Sunt și excepții, desigur. Există în fiecare dintre aceste județe și politicieni care vor binele comunității lor, dar sunt minoritari, din păcate.
Moldova e urâtă la București, dar e și mai urâtă chiar de către „liderii” moldoveni care ar trebui să o dezvolte. Iar epoca acestora din urmă pare că nu vrea să apună.
