Decizia ICCJ vine la 10 luni de când Sorina Pintea a fost trimisă în judecată de către DNA, pentru că în calitate de manager al Spitalului Județean din Baia Mare, ar fi primit 10.000 de euro și 120.000 lei mită, ca procent dintr-un contract de achiziții publice.
Rechizitoriul a stat aproape un an în camera preliminară, fiind plimbat de la București la Maramureș. Asta în condițiile în care Codul de procedură penală prevede clar că un dosar trebuie soluționat în camera preliminară în maximum 60 de zile.
Această instanță intermediară a fost introdusă în 2014 și scopul său inițial era de a verifica rapid legalitatea probelor depuse la dosar, legalitatea trimiterilor în judecată, inclusiv în ceea ce privește instanța competentă, și a clasării dosarelor. Legiuitorul spera ca, prin această verificare, procesul pe fond ssă se desfășoare mai repede, fără a fi tergiversat din cauza unor vicii de procedură.
Dar, între timp, camera preliminară a fost locul unde sunt tergiversate dosarele importante: dosarul Mineriadei și cel al Revoluției au stat câte 2 ani în această instanță intermediară, iar dosarul de corupție a lui Adrian Sârbu a fost tergiversat 2 ani
„Este inadmisibil ca dosare precum Mineriada și Revoluția, de exemplu, să zacă în continuare în camera preliminară. Dacă nu se poate respecta termenul de 60 de zile, atunci instituția Camerei Preliminare să fie eliminată din legislație!
Dacă ne uităm în legislație, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, «durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță».
Cu alte cuvinte, așa cum a fost inițial concepută, până la intervenția CCR, camera preliminară era considerată o etapă extrem de rapidă, un filtru de legalitate în procesul penal, cu scopul verificării legalității probelor din faza de urmărire penală.
Termenul era de maxim 60 zile, timp în care părțile comunicau în scris cu instanța și se administrau doar înscrisuri.
După intervenția CCR speculând deficiența de redactare a articolului din Codul de Procedură Penală, această cameră preliminară a devenit o piatră de moară în cadrul proceselor, transformând-o într-un mini-proces cu riscul prescrierii faptelor având în vedere că sunt dosare în Camera Preliminară cu termene care au ajuns să depășească și 4 ani de zile”, a scris fostul ministru al Justiției, Ana Birchall.
Anul trecut, DNA arăta că 23 de trimiteri în judecată pentru diverse fapte de corupție așteptau în camera preliminară de peste un an, cu mult peste termenul legal de 2 luni.
Printre cazurile relevante se numărau dosarul Hidroelectrica, în care sunt inculpați Elena Udrea și Dan Andronic, dosarul fraudei de la CNAS, în care sunt judecate 90 de persoane, sau unul din dosarele Microsoft, in care a fost trimis in judecata Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicațiilor, potrivit Ziare.com. În total, în această procedură se aflau 82 de dosare.
Cum se poate tergiversa un dosar
Dintr-un organism care trebuia să micșoreze timpul de desfășurare a proceselor, camera preliminară a devenit, de fapt, un obstacol, din cauza numeroaselor schimbări ale reglementărilor inițiale, unele realizate după decizii ale Curții Constituționale.
Cameră preliminară a devenit asemănătoare fazei de judecată, căci sunt implicate (în mod real și activ) toate părțile, persoana vătămată și procurorul. Fiecare poate întârzia o decizie dacă depune cereri și excepții cu privire la competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, respectiv răspunsuri/ puncte de vedere cu privire la aceste cereri și excepții (procurorul), potrivit avocatului avocatului Cătălin Oncescu.
Procedura este atât scrisă (memorii, cereri, excepții, răspunsuri, puncte de vedere), cât și orală (termen stabilit de Judecătorul de cameră preliminară, la care acesta ascultă concluziile participanților).
„După mai multe termene la care procedura citării nu este legal îndeplinită, este stabilit un «termen de judecată» la care, cu respectarea contradictorialității și egalității de arme, părțile, persoana vătămată și procurorul își susțin punctele de vedere în fața Judecătorului de cameră preliminară (dezbateri).
Odată cu publicarea Deciziei Curții Constituționale din 5 decembrie 2017, se vor putea solicita și se vor putea administra orice mijloace de probă, în susținerea cererilor și excepțiilor, respectiv în susținerea punctului de vedere al parchetului”, a scris Cătălin Oncescu.
Mai mult, judecătorul de cameră preliminară este aceeași persoană cu magistratul care va judeca fondul cauzei, încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară poate fi contestată de procuror, părţi şi persoana vătămată, competent fiind judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate;
Pentru soluționarea contestației, este reluată întreaga procedură a camerei preliminare și în aceleași condiții ca la instanța de fond, ceea ce face ca termenul de două luni, înscris inițial în Codul de Procedură Penală să nu fie arareori respectat.
Comentarii 0