"Plecând de la faptul că se preconizează modificări legislative care să lărgească baza de recrutare a procurorilor în unităţile specializate, am fost în măsură să suplimentăm numărul de procurori delegaţi de la 10 la 15, fără a afecta, în perspectivă, capacitatea de anchetă a DNA", a spus Predoiu, anunță news.ro.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a participat, vineri, la reuniunea informală a miniştrilor justiţiei din statele membre UE, în format videoconferinţă, la care s-au dezbătut teme precum accesul la justiţie şi oportunităţile oferite de digitalizare, operaţionalizarea Parchetului European, noua strategie UE de combatere a abuzului sexual asupra copiilor, probele electronice, antisemitismul şi discursul de incitare la ură (hate speech), concluziile Consiliului privind Carta drepturilor fundamentale în contextul inteligenţei artificiale şi al schimbărilor digitale.
"Pandemia COVID-19 aduce, pentru decidenţii şi practicienii din domeniul justiţiei, noi provocări, reflectate şi în agenda propusă de Preşedinţia germană a Consiliului UE. Spre exemplu, digitalizarea justiţiei cunoaşte un impuls fără precedent, iar statele membre sunt invitate să facă uz, cu încredere şi convingere, de noile tehnologii. În aceste timpuri, nu se mai pune doar problema optimizării şi reducerii duratei procedurilor. În joc este menţinerea accesului cetăţenilor la serviciul public al justiţiei în timpuri de criză. Formatul virtual al reuniunii ministeriale de astăzi este o ilustrare punctuală a faptului că metodele de lucru evoluează, în încercarea de adaptare la noile realităţi”, a declarat Cătălin Predoiu, la finalul reuniunii, conform unui comunicat de presă transmis de Ministerul Justiţiei.
Ministrul Justiţiei a intervenit, în liniile poziţiei constante, în sensul operaţionalizării Parchetului European (EPPO) cât mai curând posibil.
"România a susţinut şi susţine concret operaţionalizarea EPPO, atât prin poziţiile adoptate în cadrul Consiliului JAI, cât şi prin măsuri concrete adoptate în cadrul dialogului şi cooperării cu Parchetul European. Am continuat dialogul cu Procurorul-Şef al Parchetului European şi am identificat soluţii pentru a suplimenta numărul de 10 procurori anunţaţi iniţial", a afirmat Predoiu.
El a menţionat că, în ultima perioadă, am avut discuţii cu Procurorul General al României şi cu Procurorul-Şef DNA pe acest subiect, analizând concret volumul de încărcare, deficitul de personal şi ceilalţi parametri tehnici relevanţi.
"Plecând de la faptul că se preconizează modificări legislative care să lărgească baza de recrutare a procurorilor în unităţile specializate, am fost în măsură să suplimentăm numărul de procurori delegaţi de la 10 la 15, fără a afecta, în perspectivă, capacitatea de anchetă a DNA, poziţie comunicată atât bilateral Procurorului-Şef al Parchetului European, cât şi în cadrul Consiliului JAI. În acest fel, România se plasează pe primele locuri între statele care au luat concret decizii adecvate şi necesare pentru a sprijini operaţionalizarea EPPO şi sperăm să fie urmată şi de alte state membre UE. Sperăm ca problemele adiţionale ridicate de alte state membre UE în cadrul Consiliului JAI, cu privire la statutul ”full time”-”part time” al procurorilor europeni, problemele de regulament şi cele de salarizare să fie rezolvate rapid între respectivele state membre şi Procurorul-Şef al Parchetului European. Revenind la planul intern, România dispune de cadrul legislativ pentru selectarea procurorilor europeni delegaţi şi este în procedură pentru a adopta suplimentar prevederi care să organizeze efectiv cooperarea între structura naţională de suport-DNA şi EPPO. Astfel, imediat ce proiectul de lege va primi avizul CSM, va fi promovat în Guvern pentru adoptare şi sesizarea Parlamentului. Pe scurt, în ceea ce priveşte EPPO, Ministerul Justiţiei din România este în grafic şi antemergător, alături de alte state membre UE, în susţinerea operaţionalizării acestei instituţii", a spus Predoiu, mulţumind Parchetului General al României, Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru cooperarea în cadrul acestor consultări interne, dar şi CSM pentru operativitatea cu care a analizat proiectul de lege al Ministerului Justiţiei.
În contextul publicării, de către Comisia Europeană, a noului Plan de acţiune privind combaterea rasismului 2020-2025, statele membre au prezentat situaţia actuală şi perspectivele existente la nivel naţional.
"Ministerul Justiţiei susţine energic combaterea discursului bazat pe ură şi a antisemitismului prin toate mijloacele legale naţionale din toate statele membre UE. Susţinem declaraţia Consiliului Uniunii Europene, din 6 decembrie 2018, privind combaterea antisemitismului şi construirea unei strategii pan-europene de acţiune eficientă împotriva acestui flagel", a precizat ministrul Justiţiei.
Elemente de background:
Reuniunea informală a miniştrilor justiţiei este a doua organizată în timpul Preşedinţiei germane a Consiliului UE, după cea organizată la data de 6 iulie 2020. Deşi în mod tradiţional, în cursul lunii octombrie, sunt organizate Consilii JAI formale, la Luxemburg (în format fizic), pandemia COVID-19 a determinat optarea pentru discuţii în format videoconferinţă.
