Judecătorul a mai arătat că decizia CCR de miercuri a fost luată pentru persoanele căsătorite care provin din spațiul extracomunitar, dar nu exclude ca, pe viitor, Curtea Constituțională să se pronunțe în mod similar și pe cazuri de căsătorii încheiate între cetățeni ai Uniunii Europene.
„CCR a spus așa: textul nostru din Codul Civil nu este neconstituțional, rămâne constituțional, în măsura în care se interpretează în sensul că sunt recunoscute dreptul la liberă circulaţie şi la şedere pe teritoriul României. Acest text (art. 227 din Codul Civil, n.r.) nu este scos din legislația noastră, deși, după părerea mea, ar trebui să dispară odată și odată. Ce trebuie să reținem de aici este că decizia de astăzi este istorică, pentru că este deja primul drept care se acordă în mod oficial în România pentru persoanele gay căsătorite. Este drept, însă, că acum Curtea se pronunță pentru cei căsătoriți care vin din spațiul extracomunitar, dar, în felul acesta, se deschide o jurisprudență în materia drepturilor persoanelor gay căsătorite. De acum încolo, fiecare cuplu de gay care vrea să își dobândească un drept va contesta în justiție și va ajunge la Curtea Constituțională. De exemplu, eu prevăd că următorul cuplu care se va duce la Curtea Constituțională va fi format din doi gay căsătoriți în UE și soțului nu i se recunoaște calitatea de soț în România, pentru că avem acest articol în Codul Civil. Și atunci, Curtea noastră Constituțională va fi forțată într-un fel să se pronunțe dacă căsătoria gay-ilor încheiată în UE de către cetățeni din UE trebuie recunoscută sau nu în România. Practic, așa s-a întâmplat în majoritatea statelor în care, în final, s-a recunoscut căsătoria între gay, s-a trecut mai întâi pe la Curtea Constituțională și, încetul cu încetul, gay-ii și-au câștigat orice drept”, a explicat Cristi Danileț, pentru Newsweek România.
Citește și: Judecătorul Danileț: România nu poate refuza să recunoască căsătoria gay-ilor încheiată în UE
De asemenea, Cristi Danileț a afirmat că, chiar și dacă va avea loc referendumul pentru redefinirea termenului de ”familie” în Constituție, nu va influența recunoașterea căsătoriilor gay încheiate în străinătate, între un român și o altă persoană, pentru că România, ca stat membru UE, trebuie să respecte circulația persoanelor și actele legal încheiate în străinătate. În acest sens, judecătorul Danileț a dat exemplul Georgiei, căreia Comisia de la Veneția i-a recomandat că, chiar dacă organizează referendum pentru a interzice căsătoriile între persoanele de același sex, trebuie să acorde o formă de protecție și persoanelor gay.
Citește și: Șeful CNCD: România va trebui să adopte o formă de parteneriat civil
„În România, cât va exista actuala Constituție, niciodată nu se vor putea căsători decât un bărbat cu o femeie și, așa cum prevede și actuala Constituție, și viitoarea Constituție, eventual modificată, în urma referendumului. Problema este în Codul Civil, unde există o reglementare care spune că noi nu recunoaștem căsătoriile și parteneriatele încheiate în Uniunea Europeană, ceea ce contrazice, dacă vreți, statutul nostru de țară membră a UE, în care noi trebuie să recunoaștem circulația persoanelor și actele legal încheiate în străinătate. Atunci, încetul cu încetul, acest articol din Codul Civil se va modifica. Astăzi, el rămâne încă în Codul Civil, cu această interpretare dată de către Curte, dar repet: vizează un soț din UE cu un soț din afara Uniunii. În România nu va exista niciodată căsătorie între doi gay, dar ar putea exista un parteneriat civil fără probleme”, a mai arătat judecătorul Danileț, pentru Newsweek România.
Citește și: CCR nu recunoaște căsătoria cuplului gay, dar admite dreptul soțului de a sta în România
Miercuri, Curtea Constituțională a României a admis cererea cuplului gay româno-american, care a cerut drept de reședință pentru soțul american, în baza căsătoriei încheiate în Belgia. „S-a admis, în sensul că textele criticate sunt constituţionale, în măsura în care recunosc dreptul la liberă circulaţie şi la şedere pe teritoriul României. Nu ne-am pronunţat cu privire la recunoaşterea căsătoriei. Am recunoscut în spiritul deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene", a declarat șeful CCR, Valer Dorneanu.
Curtea Constituțională a dezbătut încă din 2016 excepția de neconstituționalitate ridicată de avocata cuplului, Iustina Ionescu, care a susținut că statul român le încalcă dreptul la viața privată românului și soțului său american, pentru că refuză să îi acorde lui Hamilton drept de reședință în țară.
Articolul care a fost contestat de cuplu este articolul 277 din Codul Civil - Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria, care prevede la alin. (2): „Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România; iar la alin. (4) - Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile".
În acest caz, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, la începutul lunii iunie, că și persoanele căsătorite de același sex se bucură de dreptul la liberă circulație, în țările membre ale Uniunii Europene, întocmai ca și cuplurile heterosexuale. Decizia CJUE este obligatorie pentru statele membre ale Uniunii Europene.
În România, se discută despre interzicerea prin Constituția țării a căsătoriei între persoanele de același sex, în contextul unei initiative a Coaliției pentru Familie, care susține că, prin schimbarea legii fundamentale, va proteja familia ”tradițională”. Astfel, CpF, un grup de organizații susținute de Biserica Ortodoxă Română, vrea ca termenul de ”familie” să fie definit prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Amintim că, în prezent, Codul Civil stipulează că o căsătorie se poate încheia doar între un bărbat și o femeie.
