"S-a admis, în sensul că textele criticate sunt constituţionale, în măsura în care recunosc dreptul la liberă circulaţie şi la şedere pe teritoriul României. Nu ne-am pronunţat cu privire la recunoaşterea căsătoriei. Am recunoscut în spiritul deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene", a declarat, miercuri, șeful CCR, Valer Dorneanu.
CITEȘTE ȘI: Adrian Coman: Parada gay arată celorlalţi că diversitatea noastră nu produce suferinţă nimănui
Iustina Ionescu, avocata cuplului gay, acuză Curtea de ipocrizie
Avocata cuplului româno-american, Iustina Ionescu, acuză Curtea de ipocrizie, catalogând decizia CCR „ambiguă” și că „duce la fragmentarea dreptului la familie”.
„Decizia CCR obligă autoritățile să asigure drepturi egale pentru soții de același sex, care se bucură de dreptul lor la liberă circulație. Totuși, această decizie nu obligă la recunoașterea tuturor căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara țării, nici la recunoașterea tuturor drepturilor ca familie pentru cetățenii căsătoriți recunoscuți în vederea șederii - această situație ambiguă duce la fragmentarea dreptului la familie. Practic, odată ce o familie este recunoscută pentru stabilirea reședinței, este o ipocrizie să nu fie recunoscută pentru toate drepturile sale. De asemenea, cetățenii europeni sunt recunoscuți ca fiind căsătoriți, în timp ce doi români gay căsătoriți peste granițe sunt în continuare tratați ca doi străini, în loc să fie considerați o familie,” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului și membră a Asociației ACCEPT.
Adrian Coman: Vreau să văd partea pozitivă, și anume că este recunoscută căsătoria noastră pentru dreptul de ședere
Adrian Coman, românul căsătorit cu americanul Clai Hamilton în Belgia, a declarat, pentru revista Newsweek România, că, deși Curtea Constituțională nu a recunoscut căsătoria lui, este bucuros că măcar i s-a acordat dreptul de ședere soțului său.
„Suntem recunoscători CCR că au trimis intrebarile celeilalte curti (CJUE, n.r.) si că astăzi au decis recunoasterea acelei decizii. Asta ne-a adus in instanta în România, reședinta pentru Clai. Sigur, noi am ridicat în fata CCR problema recunoașterii celorlalte drepturi de care avem nevoie in Romania (asigurari, drepturi patromoniale) si, în plus, e vorba de demnitatea umană, de recunoașterea noastră ca o familie. Trebuie să așteptăm motivarea CCR, însă, din anunțul de astăzi, rezultă că nu se referă la alte drepturi in decizia lor. Vreau să văd partea pozitivă, și anume că este recunoscută căsătoria noastră, pentru dreptul de ședere în România”, a explicat Adrian Coman.
Asociațiile gay salută decizia
Președintele asociației Accept, Florin Buhuceanu, a apreciat că decizia CCR de miercuri este „un prim pas către o stare de normalitate”, cerând însă din nou reglementarea parteneriatului civil în România.
În mod similar, și asociația Mozaiq a salutat decizia CCR, dar a atras atenția că hotărârea Curții este „limitativă și nu acoperă alte drepturi asociate căsătoriei”, prin urmare „statul are o datorie să ofere drepturi egale tuturor cetățenilor, mai ales în contextul consolidării mișcărilor conservatoare și a încercării de modificare a definiției familiei în Constituției”.
CCR, decizie după doi ani de deliberare
Curtea Constituțională a dezbătut încă din 2016 excepția de neconstituționalitate ridicată de avocata cuplului, Iustina Ionescu, care a susținut că statul român le încalcă dreptul la viața privată românului și soțului său american, pentru că refuză să îi acorde lui Hamilton drept de reședință în țară.
Avocata cuplului gay româno-american Adrian Coman și Clai Hamilton, căsătoriți în Belgia, a atacat la CCR două paragrafe, (2) și (4), din articolul 277 din Codul Civil, care se referă la nerecunoașterea căsătoriilor între persoanele de același sex și la dreptul la liberă circulație. În baza acestui articol, statul român a refuzat să îi acorde drept de reședință americanului în România. Avocata a susținut, în fața judecătorilor constituționali, că statul român refuză dreptul la liberă circulație și ședere a soțului american, încălcându-i românului dreptul la viața privată.
Art. 277 din Codul civil - Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieţuire cu căsătoria - prevede la alin. (2): "Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România; iar la alin. (4) - Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile".
În 5 iunie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în acest caz, că și persoanele căsătorite de același sex se bucură de dreptul la liberă circulație, în țările membre ale Uniunii Europene, întocmai ca și cuplurile heterosexuale. Decizia CJUE este obligatorie pentru statele membre ale Uniunii Europene. “Deși statele membre au libertatea de a autoriza sau nu căsătoriile între persoanele de același sex, ele nu pot îngrădi dreptul la reședință al unui cetățean european, prin a-i refuza același drept ca soțul sau, un cetățean al unei țări care nu este membră UE”, a arătat CJUE.
CITEȘTE ȘI: UPDATE Curtea de Justiție a UE recunoaște dreptul de reședință pentru soțul gay al unui român
La pronunțarea deciziei CJUE, jurista Romanița Iordache, expertă în drepturile omului, a precizat, pentru Newsweek România, că, în afara României, și Polonia, Slovacia, Bulgaria, Lituania și Letonia (țări UE care nu recunosc nici căsătoriile, nici parteneriatele civile între persoane de același sex, n.r.) trebuie să adopte măsuri prin care să asigure libera circulație a cetățenilor UE si a familiilor lor formate din persoane de același sex.
În 2010, românul Adrian Coman și americanul Robert Clabourn Hamilton s-au căsătorit la Bruxelles. În 2012, Coman a vrut să se stabilească în țară, după ce a rămas fără muncă, și a cerut Inspectoratului General de Imigrări un permis de rezidență pentru partenerul său american, însă IGI a respins cererea, întrucât în România nu sunt recunoscute căsătoriile încheiate între persoane de același sex. În octombrie 2013, cei doi au dat în judecată statul român.
În curs de actualizare
